Micul Mozart moldovean şi pianul invizibil
0Vi-l prezentăm pe Călin Calfa. Nu aţi auzit de el. Nu apare la televizor şi nici în ziarele de scandal. Internetul nu vuieşte despre el şi, dacă aţi trece pe lângă el, pe stradă, probabil că nici nu l-aţi observa. Cu toate acestea, Călin este, în felul său, o vedetă.
Un puşti ochelarist în vâstă de 11 ani, înzestrat cu un vagon de talent şi cam la fel de multă ambiţie, cântă la pian cu eleganţa şi priceperea unui maestru. Călin a fost admis cu nota 10 la Colegiul de Artă „Octavian Băncilă“ din Iaşi, în anul 2008, după care au urmat nenumărate concursuri, competiţii internaţionale, masterclass-uri şi trofee după trofee.
Recent, Călin a fost invitat să participe, în luna august, la un eveniment care va avea loc pe scena Filarmonicii din Viena. Elevul ar urma să interpreteze Concertul „Rondo“ de Mozart, alături de Filarmonica din Baden. Invitaţia a fost înaintată de către un profesor de pian care l-a remarcat pe Călin Calfa încă din 2011, la un concurs internaţional de interpretare la care băiatul a obţinut primul loc. Până aici, toate bune şi frumoase. Şi totuşi, sunt şanse mici ca „micul Mozart“ din Iaşi să cânte pe faimoasa scenă, dintr-un motiv cât se poate de simplu: părinţii lui nu au banii necesari pentru drum, cazare şi închirierea unui pian. Este vorba despre suma de 3.000 de euro, bani care îl despart şi, probabil, îl vor despărţi mereu pe Călin de succes. Aşa că, dacă nu cumva poate să se antreneze în Viena la un pian invizibil, băiatul ar putea să-şi ia gândul. De altfel, ieşeanul tocmai a ratat o altă participare importantă, la un concurs de pian din Franţa, unde nu a putut merge tot din cauza banilor.
Poate vă întrebaţi cum de părinţii nu îşi permit să îl trimită la un asemenea concurs. Ce e cu ei? De ce nu au de unde să scoată trei mii de euro? Nu sunt în stare să dea la nimeni în cap? Dar rinichi nu au? Ei bine, Călin provine dintr-o familie de intelectuali: tatăl este violonist la Filarmonica din Iaşi, iar mama este profesoară de germană. Incredibil (!!!), în România există familii de intelectuali pentru care suma de 3.000 de euro este una foarte mare.
Dar statul? Ce face statul pentru acest copil? Doamnelor şi domnilor, deocamdată statul îi acordă micuţului enorma sumă de 28 de lei pe lună, cu titlul de bursă de merit (bani pe care, de altfel, Călin nu i-a mai primit în ultimele luni, din cauza lipsei de fonduri). În rest, micul Mozart din Iaşi are toate şansele să rămână un anonim, un nostalgic care peste vreo 50 de ani va cânta, din când în când, la pianina din sufragerie şi le va arăta nepoţilor poze cu el când era tânăr. Şi atunci, vă rog să ne punem din nou clişeisticele întrebări pe care nu le-am mai auzit de săptămâna trecută. De ce pleacă tinerii din ţara asta? De ce nu suntem în stare să ne promovăm valorile? De ce oare normalitatea e mereu în altă parte?