Un fost spion, un fost preot și o jurnalistă luptă pentru fotoliul prezidențial. Cum sunt portretizați candidații la președinție de Politico

O victorie a unui candidat de extremă dreapta în mai ar putea crea noi probleme pentru establishmentul de la Bruxelles și ar putea apropia România de mișcarea „Make America Great Again” a președintelui american Donald Trump, scrie POLITICO.

România face o a doua încercare de a-și alege un nou președinte, după ce cea mai înaltă instanță a țării a anulat alegerile de anul trecut. Îngrijorările au crescut înaintea scrutinului decisiv din decembrie, când candidatul favorit, ultranaționalistul Călin Georgescu, ar fi beneficiat de finanțare de campanie nedeclarată și de promovare online care ar fi putut face parte dintr-o operațiune de influență rusă.

Aceasta a dus la organizarea unor noi alegeri – într-o țară cu 19 milioane de locuitori, membră a UE și NATO, care se învecinează cu Ucraina – și care este urmărită îndeaproape la Bruxelles și Washington.

O victorie a unui candidat de extremă dreapta în mai ar putea crea noi probleme pentru establishmentul de la Bruxelles și ar putea apropia România de mișcarea „Make America Great Again” a președintelui american Donald Trump.

Georgescu este unul dintre cei peste zece candidați interziși de autoritățile române. În cazul său, descalificarea a venit din cauza nerespectării regulilor în alegerile precedente. Marea întrebare acum este dacă vreunul dintre candidații rămași în cursă va reuși să atragă electoratul lui Georgescu, mai mulți încercând deja să facă acest lucru, mai notează POLITICO.

Printre cei aproape zece candidați se numără un fost spion, o actriță, un fost premier și un primar de mare oraș.

Nicușor Dan, primarul

Nicușor Dan este un candidat independent, primar al Bucureștiului din 2020.

Matematician de profesie, s-a implicat în activism și politică la sfârșitul anilor ’90, după ce s-a întors din Paris, unde își finalizase studiile doctorale. El și-a concentrat activismul pe combaterea „mafiei imobiliare”, încercând să protejeze spațiile verzi și patrimoniul din București.

În 2015 a fondat Uniunea Salvați Bucureștiul, devenită ulterior Uniunea Salvați România (USR), extinzându-se de la nivel local la național.

Dan a demisionat din partid în 2017, după un conflict privind poziția USR față de modificarea Constituției pentru interzicerea căsătoriilor între persoane de același sex. Dan nu dorea ca partidul să ia o poziție oficială, însă membrii USR au votat împotriva redefinirii căsătoriei în Constituție.

Crin Antonescu, candidatul coaliției

Crin Antonescu candidează susținut de principalele partide ale României: PSD, PNL și UDMR.

Fost lider al PNL, Antonescu este cunoscut mai ales pentru perioada în care a fost președinte interimar în urmă cu 12 ani, după suspendarea din funcție a președintelui Traian Băsescu.

Încercarea de demitere a lui Băsescu a eșuat, iar imaginea lui Antonescu a avut de suferit.

În ultimul deceniu nu a mai ocupat nicio funcție publică.

Victor Ponta, fostul premier

Victor Ponta a fost prim-ministru al României între 2012 și 2015, în guvernarea PSD. A demisionat în urma protestelor de stradă generate de incendiul din clubul Colectiv, în care au murit 64 de oameni.

Ulterior, și-a fondat propriul partid, dar nu a avut succes electoral. Procurorii l-au investigat pentru mai multe acuzații de corupție, dar l-au exonerat în 2018.

Acum candidează ca independent, încercând să atragă electoratul lui Georgescu.

Elena Lasconi, fosta jurnalistă

Elena Lasconi candidează la președinție din partea USR, partid pe care îl conduce.

Lasconi s-a clasat pe locul doi în primul tur al alegerilor anulate și urma să se confrunte cu Georgescu în turul doi, înainte ca autoritățile să intervină.

A intrat în politică în 2020, când a câștigat primăria orașului Câmpulung Muscel. Înainte de asta, a avut o carieră de decenii în jurnalism.

George Simion, liderul extremei drepte

George Simion este liderul AUR, al doilea partid ca mărime în Parlamentul României.

A obținut candidatura după retragerea altui candidat de extremă dreapta, Anamaria Gavrila, cu care avea un acord de a se susține reciproc.

În vârstă de 38 de ani, a militat pentru unirea României cu Moldova și a fost interzis de mai multe ori pe teritoriul Republicii Moldova și al Ucrainei, autoritățile ucrainene acuzându-l de „activități anti-ucrainene”.

Lavinia Șandru, actrița

Lavinia Șandru a fost deputat între 2004 și 2008. Jurnalistă și actriță, a fost membră a mai multor partide, iar acum face parte din Partidul Umanist Social Liberal.

A fost căsătorită cu Darius Vâlcov, fost ministru de Finanțe condamnat la închisoare pentru spălare de bani și trafic de influență.

Cristian Terheș, fostul preot

Cristian Terheș este europarlamentar, membru al grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni.

A contestat măsurile de lockdown din 2020 și a criticat restricțiile impuse persoanelor nevaccinate.

Silviu Predoiu, fostul spion

Silviu Predoiu este general și fost șef interimar al serviciului de informații externe al României.

A lucrat pentru Securitate înainte de 1989, dar nu i s-au atribuit încălcări ale drepturilor fundamentale.

John Ion Banu, pasionatul de arme

John Ion Banu este inginer mecanic emigrat în SUA în 1985, unde a fondat Liga Româno-Americană.

A votat pentru Donald Trump și susține introducerea pedepsei cu moartea pentru corupție și crimă în România.

Daniel Funeriu, chimistul

Fost ministru al educației și europarlamentar, Daniel Funeriu are un doctorat în chimie și a lucrat în Franța, SUA, Japonia și Germania.

Sebastian Popescu, veterinarul-jurnalist

Sebastian Popescu este medic veterinar, fondator al unor site-uri de știri și al Partidului Noua Românie.

Candidează pe platforma reformării sistemului de sănătate, educației și economiei.

Autoritățile electorale au validat candidatura sa, dar au semnalat posibile falsificări ale semnăturilor de susținere.