Exclusiv Mircea Toma (CNA): „Putin lucrează direct cu alegătorul român. Le recomand să fie Toma și să se întrebe: sunt luat de papagal?”

„România e atacată cu instrumente de război și se apără cu umbrela” – susține Mircea Toma, membru în CNA. Inspectorii instituției sunt copleșiți deja de sesizări. El explică de ce crede că Moscova s-a implicat în „fenomenul Georgescu” și cum pot fi transferate voturile.

„Nu poți să te aperi de bombe cu umbrela”, susține cunoscutul jurnalist Mircea Toma, membru în Consiliul Naţional al Audiovizualului, instituție care a intrat în alertă de la începerea campaniei electorale în ceea ce privește monitorizarea conținutului audio-vizual difuzat de televiziuni respectiv în mediul online.

Pe lângă faptul că sunt copleșiți de un număr foarte mare de sesizări  – CNA nu are capacitatea să monitorizeze efectiv, cu resurse proprii, tot conținutul audio-vizual, ci răspunde sesizărilor – inspectorii se confruntă și cu limitări legislative.

Spre exemplu, CNA nu poate face nimic în legătură cu clipurile în care o imagine creată cu AI a lui Putin transmite că va ataca România, iar românii patrioți sunt îndemnați să plece din țară. Cu toate că este conținut fals, legea nu-i permite CNA-ului să intervină deoarece aceste clipuri sunt promovate de conturi ale unor roboți. Dacă erau conturi ale unor oameni, se putea interveni, spune Toma.

Cu toate acestea, situația s-a îmbunătățit față de primul tur al prezidențialelor din 2024. Există legături directe cu marile rețele sociale și în cazuri de urgență, anumite clipuri pot fi eliminate în câteva ore, spune el. Cu toate acestea, în perioada electorală, responsabilitatea conținutului audio-vizual legat de subiecte politice a fost transferată către Biroul Electoral Central (BEC).

Mircea Toma, care este și absolvent de Psihologie, membru fondator al Academiei Caţavencu şi fost coordonator la ActiveWatch, a explicat cum a funcționat „fenomenul Georgescu” și a reușit să transforme un cetățean român care credea că oțetul de mere vindecă cancerul, spre exemplu, într-un alegător al unui candidat și cum poate acest vot să fie transferat, ușor, la alt candidat.

Mircea Toma a fost prezent, în weekend, la „The 2025 Ratiu Forum Journalism Master Class”, care și-a propus să exploreze situația actuală a jurnalismului din România și din regiune.

„Un clip a fost eliminat în patru ore și 40 de minute”

Adevărul: Credeți că există riscul să se repete situația de pe rețelele sociale - TikTok, în speță - de la turul I al alegerilor prezidențiale?

Mircea Toma: Pot doar să judec după modul în care s-au mobilizat mai multe instituții după experiența din primul tur anulat al prezidențialelor.

Concret, coordonatorul instituțiilor care sunt implicate în aplicarea Digital Service Act (DSA) a intrat clar în acțiune mai vehement, e vorba despre ANCOM. S-au creat grupuri de lucru de la mai multe instituții, inclusiv de la noi, de la CNA, la nivel de experți. Deci nu vorbim aici de persoane care au funcții de reprezentare mai degrabă, ci persoane care efectiv cunosc atât legislația, și cea europeană, și cea autohtonă, și știu ce resurse au instituțiile și încearcă să le pună în mișcare.

Știu de asemenea că în urma reacției noastre, a CNA, și ulterior și a altor instituții, la nivelul Comisiei Europene s-a demarat o anchetă, s-a comunicat cu TikTok și alegerile din România reprezintă un subiect de interes pentru specialiștii de acolo. 

Concret, CNA până la această situație avea contact doar cu Google. Deci, noi avem acum canal direct cu mai multe platforme, și în particular cu TikTok, și care funcționează extrem de eficient. Mi-e și frică. Adică noi am avut o sesizare cu privire la un conținut pe care noi l-am evaluat din punctul de vedere al legislației și am stabilit că încalcă legea la nivelul la care trebuia să fie eliminat în baza codului pe care îl folosește TikTok în evaluarea încălcărilor. Deci noi am semnalat TikTok acest conținut editorial și TikTok l-a eliminat. Tot procesul ăsta a durat 4 ore și 40 de minute din momentul în care a intrat la noi.

Asta a însemnat și că noi ne-am organizat pentru perioada preelectorală și electorală să lucrăm în cvasi timp real, atât cât se poate, adică inclusiv în weekend-uri.

Facem o preselecție a mesajelor în funcție de urgență. Pentru că sunt mesaje care sunt nocive, sunt toxice, sunt ilegale, dar nu produc efecte în ziua respectivă sau în zilele următoare, dar chemarea la arme, mesajele de genul „puneți mâna pe arme și ieșiți în stradă, acum trebuie să acționăm” - sunt cu efect imediat, mai ales că se petreceau în proximitatea protestelor din fața BEC, după respingerea candidaturii lui Călin Georgescu, cu mașini răsturnate, incendieri, bolovani aruncați în jandarmi, deci violență fizică severă.

Celelalte mesaje intră pe un flux normal, deci avem un timp suplimentar de lucru.

Care sunt cele mai mari provocări cu care vă confruntați?

Privit din interior este foarte greu, adică sunt oamenii care lucrează la monitorizare, și inspectorii din teritoriu care sunt cei implicați în procesarea datelor sunt copleșiți deja. Am avut acum câteva zile 500 de mesaje reclamate, adunate în 3-4 zile.

Sigur că în paralel noi am făcut o campanie de încurajare a publicului să ne semnaleze pentru că noi nu avem un mecanism de monitorizare propriu ca să stăm cu ochii pe tot internetul, că nu poți, dar țara are mulți oameni, oamenii se uită pe TikTok și atunci oamenii pot să ne anunțe mult mai prompt decât ar putea face un serviciu care nici nu există.

Și atunci au reacționat pozitiv, ceea ce a însemnat pentru noi un bulk de informații. Dar, cum spun, filtrăm și lucrăm pe cele care sunt ilegale și urgente.

Lecția fenomenului Georgescu

Acum, putem judeca „la rece” cu privire la ce s-a întâmplat cu campania lui Georgescu pe TikTok? Ce putem învăța din chestiile acestea?

Modul în care a fost folosită platforma TikTok de cei care s-au ocupat de organizarea campaniei ne-a semnalat faptul că de partea instituțiilor care ar trebui să protejeze de asemenea distorsiuni o țară, competența a fost mult mai jos decât ar fi fost nevoie.

Deci noi nu avem specialiști. Ceea ce există și am impresia că deja este banal în companiile de publicitate, unde aceste mecanisme nu sunt considerate ca extraordinare și ieșite din uz, termeni ca astroturfing, pe care eu l-am auzit prima oară când am citit o analiză făcută de o structură a prim-ministrului Franței care a analizat ce s-a întâmplat în România, și a definit situația ca astroturfing. M-am dus pe Wikipedia și e acolo de 2-3 ani de zile, termenul ăsta. Eu l-am descoperit acum. Sigur că eu la CNA și CNA-ul în general, nu trebuie să avem competența asta.

Pentru că noi avem competențe pe conținutul mesajului. Eu spun dacă un mesaj este sau nu ilegal. Alte instituții care se ocupă de tehnologia multiplicării, redistribuirii acestor mesaje, ar trebui să vadă ce înseamnă structurile inautentice, că aici vorbim de o combinație de oameni folosiți cu roboți, într-o formă care prin valuri succesive păcălesc algoritmul TikTok și permit algoritmelor TikTok să creadă că ceea ce văd că se mișcă și crește ca dinamică este natural și îl promovează și îl ridică la un nivel de trending care a făcut din Călin Georgescu o vedetă pe locul 9 sau 8 mondial la un moment dat, atunci cu 2-3 săptămâni înainte de alegeri.

Cine trebuia să vadă chestia asta?

Sincer nu pot să spun. Cei mai apropiați din punctul meu de vedere par să fie cei de la DNSC, deși DNSC-ul are ca misiune protecția față de atacurile cibernetice. Sigur sunt IT-ști, din punctul meu de vedere sunt deja ingineri. Deci dacă vrei un răspuns, da, inginerii. Dar acere anume...

Una dintre cele mai mari probleme constatate al turul I a fost faptul că instituțiile din România cu atribuții în zona aceasta nu au comunicat între ele. Și întrebarea mea este, astăzi există o comunicare mai bună?

Cu certitudine da. Deci clar, și între instituții, și când spun instituții aici trebuie să spun că există și organizații neguvernamentale, care fac sesizări și care sunt acceptate de ANCOM drept „trusted flaggers”. De exemplu, Asociația Salvați Copii. Comunicarea e mai bună și cu Comisia Europeană în acest sens. Ca să zic așa, noi am învățat ceva din incident.

Noi am găsit conturi care vizibil nu sunt conturi românești. E vorba de cele care acum circulă pe TikTok și îl promovează pe Putin personal, care spune că va ataca România și românii patrioți sunt îndemnați să plece ca să nu-i omoare. Astea sunt mesaje false, mincinoase pentru că Putin nu a spus lucrul acesta, pe de o parte și de altă parte, conturile sunt cu siguranță false pentru că se poate observa că este un robot acolo, deoarece traducerile sunt ala-n-dala.

BEC preia atribuțiile CNA cu privire la conținutul politic

Poate face CNA ceva legat de această situație?

Eu n-am competență legală în această situație. Se încalcă legislația, fiind vorba despre conținut mincinos, dar contul este fals. Eu nu am în legislația mea un articol care se spună că pot să elimin, pot să cer eliminare sau pot să cer intervenția asupra conturilor care nu sunt ale unir oameni ci ale unor roboți.

În cazul așa-zisului „fenomen Georgescu” s-au folosit acești roboți?

Acolo am avut foarte mulți micro-influenceri, oameni care postau niște mesaje. Dar acum, de exemplu, competența noastră pe mesaje electorale este foarte limitată. E la Biroul Electoral Central. În luna de campanie electorală, competența pe postările online cu actori politici identificabili, fie că sunt candidații, fie că sunt suporterii lor, partide politice, intră exclusiv în competența lor.

Noi ne putem ocupa de mesaje care încalcă legea fără a fi vizibil electorale.

BEC are instrumentele și resursele umane ale CNA?

La BEC este o echipă în care fiecare dintre instituțiile pe care le-am menționat mai devreme, care fac parte din platforma de lucru pentru aplicarea DSA-ului, existând și experți delegați de la CNA.

Și având în vedere că la CNA vin foarte multe sesizări, puteți să le transmiteți mai departe la BEC?

Cu siguranță, da. Chiar avem în norma noastră, și practic din cele 500 care se adunaseră, acum probabil că sunt 800, multe dintre ele le redirijăm la BEC, care sper că poată să reacționeze la fel de prompt precum CNA.

Ei au legătura aceasta cu TikTok și cu Facebook pe care o aveți dumneavoastră la CNA?

Cu siguranță, da. O au și ei.

Deci dacă, de exemplu, vedem un clip pe social media în care cineva zice că Bolojan a furat un TIR, de competența cui este?

Direct la BEC pentru că are legătură cu politica. Tot ce are legătură cu politica în această perioadă merge la BEC. Dar e foarte important de reținut că nu vorbim despre text, ci doar conținut audio-vizual, fie că vorbim despre televiziune sau în mediul online.

Sfaturile lui Toma

Capacitățile instituționale ale BEC și CNA sunt relativ limitate. În acest context, o discuție importantă este despre educație. Haideți să încercăm să transmitem niște idei să-i ajute pe oameni să se apere în perioada aceasta electorală de manipulare și dezinformare.

Cel mai simplu sfat este ca înainte de a apăsa pe „share” sau pe „like” să numere până la 10. Să numere până la 10. Să se gândească ce efecte are. Din păcate să faci educație în plină campanie electorală, când oamenii explodează de emoții, cu un creier inundat de emoții e foarte greu. 

Când văd un mesaj care-mi merge uns la suflet, că îl face praf pe cel pe care eu îl consider mizerabil, ar trebui să stau pe gânduri. Și acum sunt multe mesaje care sunt distribuite, false, despre diverși actori politici care sunt în competiție și trebuie să te gândești bine.

Din păcate e o luptă deja a pasiunilor, populația, din păcate, este polarizată, nu o să putem face acum mare lucru din această perspectivă. Deci oamenii sunt deja cvasi înrolați. Să se uite de două ori - asta pot să recomand.

Că ce se întâmplă în școală este un subiect foarte important, doar că efectul este peste niște ani de zile, eu vorbesc acum în calitate de fost membru al unei organizații neguvernamentale care în 1996 a reușit să introducă în curriculum de liceu o disciplină care se numește „educație media”, dar a fost disciplină opțională. Am înnoit-o în 2004, am editat niște manuale, acum suntem în discuții cu Ministerul Educației să introducem aceste discipline în curriculum de formare a profesorilor, de formarea permanentă a profesorului în Casa corpului didactic, la nivel de țară, ca să fie ei înarmați cu instrumentele necesare ca să formeze copiii, elevii de orice vârstă, să-i învețe principalul lucru care trebuie învățat: „Să fie Toma, adică mai puțin creduli”. Să fie sceptici când citesc ceva. Când văd ceva, să se gândească „o fi pe bune?” sau mă ia de papagal.

Drumul de la leacurile băbești la un mesaj electoral

Acum vreau să profit și de faptul că aveți studii de psihologie și vreau să vă rog să încercăm să explicăm cum a funcționat campania lui Georgescu în online? Ați explicat anterior că s-a cules o bază de date cu persoane credule. Dar cum faci un om care crede că spre exemplu, oțetul vindecă cancerul, să voteze pe Călin Georgescu?

Eu, de fapt, am relatat datele de cercetare făcute de un jurnalist, Victor Ilie, care a publicat cercetarea asta, în care el a găsit că din... fonduri care își aveau rădăcini și în zona Rusiei, au fost finanțate cu sume mari, reclame pentru produse paramedicale, pentru ghicitoare, pentru ceaiuri care vindecă boli și așa mai departe.

Și reclamele astea nici măcar nu duceau către un magazin. Făceai click pe ele și ceea ce rămânea în urma ta era, în memoria celor care organizau chestia asta, era trecerea ta într-o bază de date de milioane de persoane care sunt pregătite să facă click pe o informație care este atât de vizibil falsă, încât ei sunt pregătiți să înghită orice prostie.

ȘI pe acest pachet, pe acest grup uriaș de oameni, reclamele au apărut pe foarte multe platforme diferite, pe YouTube, pe Facebook, pe site-uri, oriunde te duceai și pop, pop, pop apărea din când în când câte o chestie de genul ăsta, și... faci click pe ele. Ceea ce a rămas din click-ul tău este identitatea ta digitală, care s-a păstrat într-o bază de date.

Pe acest traseu, e ușor să ajungi direct, să nu-ți pierzi timpul și energia pe oameni care se uită și râd când văd o prostie, și să pui niște mesaje care seamănă cu cele despre care am vorbit: „Vrei să ai un trup sănătos, suplu?” „Vrei să ai un conducător sănătos și suplu?” Și mesajele au fost croite pentru promovarea lui Călin Georgescu în formatul acela.

Mesajele au fost formulate destul de neutru și generale și vagi. Georgescu a susținut că nu merge la doctor, deoarece îl vindecă soarele și apa de izvor. Este din același registru cu mesajele din reclamele care te îndemnau să te tratezi cu frunze de măsline ca să-ți treacă cicatricea de la o rană pe care ai făcut-o la picior. Acesta a fost mecanismul.

Nici nu apărea numele lui Călin Georgescu pentru că e prea concret. Apărea doar un mesaj. Micro-influencerii au primit niște mesaje pe care au fost rugați să le păstreze ca idee, au voie să le schimbe puțin cuvintele, ordinea, dar să păstreze cuvintele cheie: încredere și frumusețe, verticalitate. Verticalitate, ce frumos sună, verticalitate! Noi vrem verticalitate și încrede, și cinste, și verticalitate. Minunat! Și după aceea apare acolo un robot care pune „Votez cu Georgică Vasilică”. A, nici nu știu cine e ăla, dar când ajung la vot pun ștampila pe ăla că mi-a rămas legat de la reclama despre cum să vindec ciuperca de la picior.

E un fel de Cambridge Analytica dus la un alt nivel?

E altfel decât Cambridge Analytica. Pentru că în Cambridge Analytica în UK existau grupuri de persoane cu motivații diferite. Ei au măsurat motivațiile și au creat mesaje pentru fiecare subgrup distinct. Aici, la Georgescu, i-au adunat pe toți care sunt cu garda jos pentru că nu au beneficiat niciodată de o formare care să-i ajute să preia critic mesajele. Și ai mei, bătrânii, spuneau: „S-a scris la ziar, deci e adevărat”.

Credeți că s-a ajuns la situația în care nu mai contează adevărul?

Din păcate, ce se întâmplă astăzi la scară globală pune în discuție foarte serios această perspectivă, pentru că ai autorități de nivel de top, autorități la nivel global și aici spun, e vorba despre Trump și echipa domniei sale, care redefinesc adevărul: „Adevărat este ce spunem noi”.

Dau afară de la conferințe de presă o asociație de presă de prestigiu internațional și istoric, care de ani de zile publică ceea ce este credibil. Pe de altă parte, mesajul este: „ceea, ce spunem noi, este adevărat”. Adică, ce spune Trump care a recomandat să facem gargară cu zeamă de clor ca să ne ferim de Covid.

Deci un personaj care spune el ce este adevărat pune clar în dificultate nu doar cetățenii, ci și instituțiile. Pentru că noi avem acum în România extensia la aberațiile generate de guvernarea americană, acuzațiile la adresa USAID (United States Agency for International Development), care a funcționat în România, cu niște programe care sunt măsurabile, au raportări, dar brusc au fost declarate, peste noapte, ca fiind corupte și vehicul de venin și de corupție, preluate ad literam de voci din media din România și chiar de câțiva oameni care au poziții oficiale și care spun „da, dar USAID e suspect”.

Încă e bine dacă spune doar suspect. Păi statul român a fost finanțat de USAID în diverse programe care au fost în general salutare. Au fost bani care au ajutat oamenii să se smulgă din sărăcie, din boală, la nivel global. Această măsură însoțită de declarațiile iresponsabile ale lui Trump și ale echipei pun în discuție foarte serios criteriul adevărului și riscă să alimenteze niște politicieni fără scrupule care prind din zbor acest mecanism și pot să și-l asume, să-l reproducă.

CNA și Ministerul Adevărului

Apropo de asta, cum decideți la CNA care este adevărul, atunci când sunteți sesizați cu privire la conținut mincinos?

CNA e uneori acuzat de o parte din cei afectați de activitatea CNA-ului, că se transformă sau își asumă rolul de Minister al Adevărului. CNA, în sine, evită să facă această asumare, exceptând situațiile în care este vorba despre adevăruri științifice care sunt deja cuceriri temeinice ale știinţei, nu cele care se află la graniţa în care cercetătorii încă explorează şi pot să aibă rezultate care să fie contradictorii, ci acolo unde toți cercetătorii, cu mici excepții, s-au verificat între ei și pot să pună pe masă lucrurile care sunt stabilite și clare. De exemplu, rujeola se transmite în felul acela și există un vaccin pentru rujeola care a eliminat, practic, rujeola din foarte multe țări cu totul. Cu toate astea, astăzi, în Statele Unite, vaccinul a fost declarat o șmecherie a marilor producători de medicamente și atunci lumea nu se vaccinează și au murit copii.

Dar, dincolo de asta, dacă e vorba despre alte subiecte, de exemplu, războiul din Ucraina a atras în România foarte multe informații false, generate clar de campania rușilor, ca să ne descurajeze în motivarea noastră de susținere a Ucrainei.

Noi nu putem să definim ce e adevărat și fals, cum am spus, pentru că CNA e o instituție care ține de stat. Dar avem posibilitatea să îi întrebăm pe cei care fac publice informațiile acestea false în mod necritic, să verificăm dacă ei s-au uitat la rezultatele fact-checker-ilor consacrați la nivel global. Există BBC, France Press, Associated Press, care sunt aliați într-o rețea mondială de profesioniști, care verifică informațiile și se duc să vadă dacă la Bucha, într-adevăr, cadavrele erau, așa cum au fost filmate, și au măsurat cu sateliți coordonatele unor cadavre și datele la care ele apar acolo, pentru că a fost un zvon, o informație falsă, cum că au fost puse acolo, că a fost o înscenare, că au venit cu cadavrele și le-au pus ei acolo, ucrainenii, ca să se creadă că rușii i-au împușcat. Nu! Au fost acolo imediat după ce rușii au ieșit din zonă, există imagini din satelit care au confirmat. Ăsta e nivelul de verificare. Eu îl întreb pe ziaristul care are tupeul să publice așa ceva, dacă a făcut aceste verificări.

„Nu te aperi de bombe cu umbrela”

Și dacă spune că nu am făcut asta?

Atunci înseamnă că încalcă legea noastră, Codul audio-vizualului care îi impune să facă publice informații corecte, verificate, cu bună credință. Faptul că nu a căutat înseamnă deja rea-credința.

Deci aceste tipuri de informație, rareori, sunt puse în circulație din greșeală. Ele sunt făcute de niște oameni care sunt puși să joace cazaciocul.

Revenind un pic la situația cu Georgescu, modelul acesta de acțiune (strângerea unei baze de date cu persoane credule-nr) s-a mai văzut pe undeva? Sau este o premieră la noi?

Părerea mea este că mecanismul a fost folosit încă din 2020 de la alegerile parlamentare când au intrat în Parlament cei de la AUR. AUR a intrat în parlament așa cum a intrat Georgescu, în sensul că nu a fost vizibil.

Dar există o organizație, Global Focus, care a măsurat pe Facebook și a văzut o activitate extrem de bogată și virulentă și multiplicată la scară clar artificială, unde apăreau politicieni din partidul cu pricina, în special doamna Șoșoacă, George Simion, care erau umflați cu un mecanism similar. Nimeni nu a văzut asta atunci și au trecut prin alegeri cu succes.

Acum la parlamentare a intrat POT, Partidul oamenilor tineri care nu a existat și face 7% în timp ce alte partide care au o istorie de câțiva ani de zile, unde am văzut oameni pe stradă strângând semnături și am văzu agitându-se să-și facă audiență, au luat 3%. Deci asta înseamnă creștere organică. Nu s-au maturizat destul ca să intre în Parlament. Dar un partid care n-a existat deloc în spațiu public și intră cu 7%, beneficiază de același mecanism.

Ce s-a întâmplat cu Georgescu a fost că a explodat mondial pentru că România a ales o soluție limită de blocare a unei diversiuni de război informațional, generată de război informațional, deci un atac la securitatea națională folosind instrumente de pace. Adică le-a forțat decizia de a anula alegerile, care a fost la limită.

Este foarte criticată de unele instituții, dar, serios vorbind, a fost singura soluție ca să scăpăm așa cum am scăpat. Pentru că România nu se declară oficial în război. Și spun aici, în război informațional. Noi ar trebui să avem legi cum are Moldova. România este atacată și nu se apără cu instrumente de război, se apăra cu umbrela. Nu te aperi de bombe cu umbrela.

Se pot transfera mesaje pro-Georgescu spre alți candidați?

Ați urmărit ce s-a întâmplat cu aceste conturi și această zonă foarte puternică de mesaj pro-Georgescu din online acum când el a dispărut din peisaj? Există un transfer de vot spre alți candidați?

Nu aș vrea să fac comentarii pe campania electorală în derulare, pentru că sunt angajat în procesul de monitorizare. Pot să spun, în general, că atunci când vinzi un produs, tu nu trebuie să pui numele neapărat acolo: tu poți să spui că Coca-Cola are microcipuri. Și atunci oamenii care se gândesc că Coca-Cola are microcipuri vor vota cu acel actor politic care este cu acest text pe frunte.

Credeți că în cazul Georgescu a fost o, să zicem, deturnare a algoritmului rețelei sociale implicate sau a fost și o oarecare vină a administratorului rețelelor sociale?

Nu sunt specialist. Eu am preluat informații de la actori publici, civici și instituționali care au făcut publice informații despre ce s-a întâmplat. TikTok s-a apărat spunând că el nu are nicio responsabilitate, spunând că nu s-a întâmplat nimic grav. Evident că s-a întâmplat ceva grav și riscul sistemic care apare definit ca atare în Digital Service Act (DSA – actul care stabilește obligațiile rețelelor sociale în UE-nr) trebuia să-i facă să intervină, să-l identifice. În DSA sunt detaliate situațiile în care se poate vorbi despre risc sistemic, și una dintre acestea este punerea în situație de risc a unui proces electoral într-o țară. Tot risc sistemic se referă și la situația când propriul sistem de funcționare, înăuntru, în burta platformei, a fost afectat. Aceste lucruri s-au întâmplat. Dacă au știut și nu au intervenit, e vina și a lor. Dacă nu au știut și nu au intervenit, e neglijența lor.

Așa cum spun ei acum, că și-au dublat numărul de moderatori de la 100 la 200, înțeleg implicit că au simțit că n-au făcut destul. Nu pot să spun decât că rămân suspecți. Ce cred eu văzând cum funcționează mecanismul pe care l-am citat mai devreme ca astroturfing, combinația aceea de valuri cu oameni, cu boți, iar oameni, cred că n-ar fi făcut asemenea eforturi cei care au organizat campania, dacă TikTok ar fi urcat cu voia lor, la nivel de trending de top mondial candidatul Georgescu. Deci bănuiesc că eforturile au fost făcute ca să păcălească TikTok.

„Moscova a fost beneficiarul”

Credeți că genul ăsta de astroturfing poate fi făcut și de actori privați, să le zicem, sau ai nevoie de ceva mult mai mult, de un actor statal?

Eu cred că au fost folosiți actori privați, niște firme care asta fac... Întrebarea este de unde a venit comanda și cum au fost făcute plățile? Beneficiarul mi-e ușor să-l găsesc pentru că văd ce mesaje a transmis Călin Georgescu. El a zis „noi nu mai vrem să-i ajutăm pe ucraineni”. Cine nu vrea să fie ajutați ucrainenii? Moscova. La revedere!

Care credeți că sunt dezinformările cele mai grave care pot fi difuzate în perioada aceasta electorală?

Din ce văd eu că se întâmplă, sunt mesaje care transmit frică, panică, de genul „dacă votăm într-un anumit fel, copiii noștri vor pleca la război”. Avem mesaje către armată, care vorbesc despre o mobilizare a corpului militarilor, împotriva actualei guvernări. Și apar oameni îmbrăcați în uniforme care spun „eu sunt soldat și eu trebuie să-mi apăr țara, în primul rând, de inimicii din interior”. Și trei - Putin care apare explicit. Oarecumva măștile au căzut. Putin lucrează direct cu cetățeanul român. Deci, sunt elementele loviturii de stat pe acest traseu. Sper să convingă cât mai puțini români că Rusia, nu Europa, este soluția pentru România.