Impactul algoritmilor de pe rețelele de socializare. Cât de mult va mai conta aparatul de partid în campania prezidențială| ANALIZĂ

Votul de la alegerile prezidențiale nu va fi unul politic, ci va conta persoana candidatului, susțin specialiștii. Astfel, emoția creată pe rețelele de socializare câștigă teren în fața campaniei pe care o poate derula un partid.

Rezultatul alegerilor anulate la finalul anului trecut a produs o serie de controverse, inclusiv legate de vulnerabilități ale statului în fața pericolelor externe și de pe rețelelor de socializare. 

Impactul rețelelor de socializare „e foarte mare, pentru că tipologia de comunicare e construită în așa fel încât algoritmii te fac să fii acolo, să fii important, să fii, eu știu, să fii prezent. Deci, jocul principal se va da pe social media, dar cred că decizia finală de cristalizare a votului va fi ca urmare unui mix de marketing, nu doar social media, și va fi și ca urmare unor, poate, acțiuni de teren, ca urmare unor acțiuni bine gândite în mass media, interviuri, apariții și alte elemente de acest gen”, explică expertul în comunicare Radu Delicote.

Impactul campaniei din online

Expertul în comunicare punctează însă că social-media este mediul în care îți poți construi imaginea: „cetățenii români și votanții români așteptă cel mai mult și cel mai mult un portret de prezidențiabil pe care să-l voteze. Alegerile prezidențiale fiind extrem de emoționale, noi votăm cu inimă, mai degrabă decât cu rațiunea, și atunci votul fiind un element atât de emoțional, va conta să fii peste tot prezent. Și da, social media este, aș spune 80% în momentul de față din nevoia de prezență”.

Campania online aduce însă și dezvantaje. Radu Delicote subliniază că „social media e construit în așa fel încât să vândă":

"E business. Problema este că, de cele mai multe ori, noi consumătorii confundăm rețelele sociale, care sunt, construite ca să vândă, pentru că ele trăiesc din publicitate, din advertising, din reclame. Noi confundăm cu medii de informare. (…) Și pericolul ca a tare este extrem de mare. Atunci când încurci obiectivul pe care îl are un canal de comunicare, riști, de fapt, să te supui tuturor consecințelor negative. Ce înseamnă asta? Înseamnă manipulare, înseamnă fake news, înseamnă mesaje înșelătoare, înseamnă poate chiar deformarea percepției realității, care s-a văzut. S-a văzut, până la urmă, și în alte țări, nu numai la noi. Din păcate, România a fost un câmp de bătălie destul de agresiv, ai zice pe social media, în ultimeale șase, opt luni de zile. Algoritmii nu fac diferența între un candidat la prezidențiale, între o firmă care produce cerceafuri de pat sau o companie care face sucuri de mere”.

Rolul aparatului de partid

„În teorie, primarii, președințele consiliului județene, consiliul local și județeni sunt extrem de importanți pentru această campanie, în teorie, pentru că pot convinge oamenii primul și primul să meargă la vot și, în al doilea rând, îi pot inclusiv direcționa pe o numită opțiune electorală. Dar, repet, votul fiind unul în prezidențiale cel puțin, nefiind politic și fiind pur emoțional, votăm persoana, nu votăm partidul, de cel mai multe ori nu votăm nici măcar programul de campanie. Și atunci s-ar putea ca primarii să nu mai aibă în aceste alegeri, și cred că s-a văzut asta și în noiembrie, s-ar putea să nu mai aibă influența electorală pe care o credem că există”, mai punctează expertul în comunicare Radu Delicote.

Politologul George Jiglău subliniază însă că aparatul de partid rămâne cu un rol foarte important: „singura modalitate de a contracara impactul ăsta, să nu zic manipularea, care se petrece prin intermediul TikTok și cealalte social-media, este tocmai genul ăsta de interacțiune clasică, unul la unul cu oamenii, mai ales în zona rurală. Că, într-adevăr, în urban se întâmplă mai multe lucruri, vizibilitatea candidaților e mai mare, e mai multă televiziune, mai multă atenție la presă și așa mai departe”.

„Faptul că s-a lăsat din mână efortul ăsta clasic a permis fenomentul Georgescu” George Jiglău, politolog

În contextul actual, pe lângă amenințările de pe social media, pentru candidați, rămâne valabilă și amenințarea unei susțineri a altui candidat în filialele de partid, subliniază politologul. Este valabil mai ales în cazul PSD, partid în cazul căruia lideri locali au afirmat, mai în glumă sau mai serios, că au redirecționat voturi pentru alți candidați.

„Faptul că s-a lăsat din mână efortul ăsta clasic de organizare de la firul ierbii, mai ales de către partidele mari, care au organizații peste tot, și mai ales PSD, a permis cumva să se întâmple, o asemenea amploare, fenomenul Georgescu din toamna. Dar nu este neapărat un semn al eșecului sau al inutilității, ci mai degrabă a incapacității partidelor de a mobiliza resursa asta mare și dacă au mobilizat sau au direcționat în altă parte”, mai explică George Jiglău.

Cu o astfel de amenințare se confruntă acum atât candidatul coaliției de guvernare, Crin Antonescu, care pierde o parte din susținerea PSD în favoarea lui Victor Ponta, dar și Elena Lasconi. În cazul șefei USR, mai mulți membri ai partidului fie și-au asumat susținerea pentru independentul Nicușor Dan, fie îl susțin neoficial pe edilul Capitalei.

Faptul că niciun segment nu poate fi ignorat pare că a fost înțeles și de actualii candidați. În pregătirea campaniei oficiale care începe pe 4 aprilie, pe lângă folosirea rețelelor de socializare pentru a se prezenta în fața votanților, atât Nicușor Dan, cât și Crin Antonescu, cotați cu șanse pentru turul 2, au pornit într-un turneu prin țară, fiind sprijiniți de filialele formațiunilor care îi susțin.