Cine a punctat în a doua dezbatere electorală și de ce nu se discută temele importante. „Ei sunt pragmatici, așa le cer consultanții” | ANALIZĂ

Televiziunea publică i-a adus, marți-seara, pe 10 din cei 11 candidați la alegerile prezidențiale din 4 mai în fața publicului, după ce cu o seară înainte, într-un demers televizat similar, alegătorii au putut evalua prestația a doar trei dintre ei.

Lasconi s-a ilustrat foarte bine în atac și discurs FOTO Mediafax

Pare că unii și-au învățat lecția după prima confruntare și au reușit să nu mai cadă în capcanele întinse de contracandidați, însă temele „grele” de discuție au fost atinse într-o foarte mică măsură.

Un prim câștig al dezbaterii de la TVR este acela că alegătorii i-au putut vedea pe aproape toți candidații care le cer votul, este de părere politologul Cristian Pârvulescu. Chiar și absențele au mesajul lor clar.

A lipsit de la dezbatere candidatul AUR, creditat în sondaje cu cele mai mari șanse de a accede în turul al doilea, iar absența acestuia este ușor de explicat. „Vrea să-și conserve șansele de a rămâne primul în turul întâi, pentru a aborda într-un mod diferit, eventual, campania pentru turul al doilea. Exista riscul să fie atacat de toată lumea. Și atunci a preferat, găsind o justificare simplistă, să nu se prezinte. A câștigat sau nu din asta, vom vedea”, spune Pârvulescu.

Victor Ponta, și acesta absent de la prima dezbatere la care au fost invitați doar primii cinci clasați conform sondajelor, „nu și-a mai permis luxul”, spune politologul. „A lipsit la una, ceea ce a atras atenția asupra lui. Deci a făcut parte din tehnica de atragere a atenției”, a adăugat Pârvulescu.

Crin Antonescu, sprijinit de alianța PSD-PNL-UDMR, aflat într-o competiție acerbă cu Nicușor Dan și cu Victor Ponta pentru accederea în turul al doilea și pentru câștigarea electoratului indecis, a fost mult mai ponderat decât în prima seară. „A reușit să evite capcanele care i-au fost întinse și să prezinte imaginea unui prezidențiabil serios”, apreciază politologul.

Și Elena Lasconi, destul de criticată după prima seară de dezbateri, a punctat în cea de-a doua, potrivit politologului.

„Din punctul meu de vedere, s-a ilustrat foarte bine în atac și discurs Elena Lasconi, care având în vedere poziția relativ slabă pe care o are era obligată să atace puternic pe cei care se aflau înaintea sa și a făcut-o. Dacă la Digi îl ataca mai mult pe Dan, pentru că au același electorat, de data asta a făcut-o cu Ponta, dar nu neapărat pentru a prelua electoratul lui Ponta, ci pentru a convinge o parte din electoratul Dan să se întoarce către Lasconi”, a evaluat Cristian Pârvulescu.

„Candidații cu șanse au fost mai degrabă în defensivă”

Sociologul Vladimir Ionaș a apreciat că, spre deosebire de dezbaterile din prima seară, candidații care se luptă cu șanse relativ egale de a intra în turul al doilea au fost mai degrabă reținuți.

„Cred că dezbaterea de luni seară organizată de DIGI a fost o dezbatere în care cei doi candidați principali, Crin Antonescu și Nicușor Dan, au reușit să puncteze mai bine pentru electoratele care nu îi votează astăzi, dar care reprezintă obiectivul lor. Domnul Crin Antonescu a punctat de vreo trei ori cu trei afirmații în rândul electoratului PSD, acel electorat pe care îl țintește și nu reușește să-l atragă sau nu reușea să-l atragă până acum. Iar domnul Nicușor Dan a încercat să puncteze la electoratul PNL. Aseară a fost o dezbatere în care mie, personal, mi s-a părut că fiecare dintre candidații cu șanse, atât domnul Crin Antonescu cât și domnul Nicușor Dan, dar chiar și Victor Ponta, au fost mai degrabă în defensivă. Au fost atenți, încercând să nu facă greșeli gafe uriașe”, a precizat Ionaș.

Este greu de evaluat dacă a fost un câștigător detașat al dezbaterii, însă este cert că anumiți candidați și-au transmis bine mesajul.

„Cred că domnul Antonescu a reușit să puncteze pentru că a avut și mesaje bine gândite înainte pentru electoratul PSD”, a adăugat sociologul.

Momentele de neratat ale serii

Deși cel mai probabil nici această a doua dezbatere nu a avut puterea de a-i orienta pe nehotărâți către un candidat, a avut în schimb un alt rol important. „Nu cred că oamenii își formează decizia doar pe baza dezbaterii, ceea ce se întâmplă post-dezbatere online contează foarte mult. (...) Pentru electorat era foarte important să vadă candidații într-o competiție și să aprecieze calitățile și defectele lor. Și cred că acest lucru a putut fi realizat în mai mare măsură decât cu o zi înainte, pentru că paleta a fost mult mai largă. Să vedem ce se va întâmpla și în seara aceasta”, a continuat Pârvulescu.

Sociologul Vladimir Ionaș a menționat, la rândul său, trei dintre momentele care au marcat seara, deși sunt din registre diferite. „Cred că cel mai important moment a fost cel al domnului Banu, pentru că a reprezentat o pată de culoare și a adus zâmbetul pe buzele tuturor, cel în care și-a adresat întrebarea <Ce fac eu aici?>. A fost o întrebare pe care, sincer, cred că foarte mulți candidați o aveau în minte dar nu au exprimat-o. Al doilea moment, nu a fost sesizat, nu am văzut să se discute despre el, dar mi s-a părut extrem de interesant, a fost acela când domnul Predoiu a ieșit la acea discuție cu domnul Adelin Petrișor. A făcut o afirmație extrem de interesantă, care ar fi trebuit, din punctul meu de vedere, să ridice foarte multe sprâncene. A spus <și se spune că sunt singurul securist de aici>. Iar al treilea moment e de fapt o chestiune pe durata întregii dezbateri, acest conflict mocnit între Crin Antonescu și Victor Ponta care a fost vizibil. Inclusiv dialogurile dintre cei doi au arătat că există o tensiune uriașă între ei”, a punctat Ionaș.

Un alt moment pe care cel mai probabil Nicușor Dan îl va deconta destul de scump a fost cel în care, încercând să explice necesitatea unui vot util, primarul Capitalei a reușit să-i irite pe contracandidații cu procente mici în sondaje.  S-a remarcat de asemenea, mai menționează sociologul, candidatul Sebastian Popescu, cel care „a avut răspunsuri extrem de clare și nu a ieșit deloc din logica constituțională a unui președinte". Și intervențiile fostului ministru al Educației au atras atenția. „Domnul Funeriu a fost extrem de agresiv, dar e singura sa șansă de a scoate puțin capul, și a încercat să mai rupă din electoratul domnului Nicușor Dan, al doamnei Lasconi, al domnului Crin Antonescu”, a mai spus remarcat sociologul.

Momentele emoționante, care ar putea să schimbe opțiunea votanților, au lipsit însă. „Cred că e nevoie de mult mai multă emoție nu știu dacă va apărea până duminică. Probabil vom avea o parte electoratului care se va hotărî referitor la votul final abia duminică, atunci când va pune stampila pe buletinul de vot”, a mai spus Ionaș.

Temele importante, la „și altele”

Nici în dezbaterea cu cei zece candidați nu s-a insistat pe teme precum războiul de la graniță, cu tot ce implică acest lucru, sau alte teme cu adevărat în legătură cu atribuțiile președintelui, precum securitatea națională, justiția etc.

„Nu s-a discutat pentru că e foarte simplu: consultanții le-au indicat candidaților să nu intre într-un teritoriu minat, pentru că există frici foarte importante. Evident că au fost eludate subiectele importante. Dar nu au fost eludate total. Adică s-a discutat despre Moldova, ceea ce din punctul meu de vedere a fost foarte important. Pentru că, sigur, Antonescu, care mi s-a părut că a fost cel mai clar în ceea ce privește sprijinirea Moldovei, o face pentru că electoratul moldovean este electoratul din diaspora cel mai dispus să voteze cu un candidat al sistemului și foarte interesați sunt de poziția pe care o au politicienii față de Moldova. Alții, de exemplu, știind că nu au foarte mari șanse, nu insistă foarte mult asupra subiectului. Nu uitați că la alegerile din 24 noiembrie 80.000 de moldoveni au votat. Deci 10% din totalul celor din diaspora. Și au votat diferit decât restul diasporei. Semnificativ diferit decât restul diasporei. Acum, probabil, vor face același lucru”, a punctat politologul Cristian Pârvulescu.

Cei care ne cer votul pedalează în continuare pe teme care nu țin strict de mandatul prezidențial și ne aduc în față mai degrabă programe potrivite calității de premier. Programele lor nu vor putea fi puse însă în practică, a mai spus Cristian Pârvulescu.

„Președintele României nu are competențe în economie, competențele în domenii precum infrastructura, sănătatea și educația sunt limitate și doar prin intermediul strategiei naționale de apărare. Dar asta pare să fie o subtilitate în rândului publicului larg, care are nevoie să audă povești. (...) Pot să spun de pe acum că programele prezidențiale nu o să poată fi puse în aplicare, pentru că sunt total nerealiste și pentru că un președinte nu are instrumente să își impună programul altfel decât prin colaborare cu celelalte instituții. Nu le poate impune programul. Dacă ar fi putut, l-ar fi impus Klaus Johannis în 2015. N-a putut și trebuie să coopereze cu ceilalți și depinde cum cooperează. Cooperează într-un climat de deschidere sau cooperează într-un climat competitiv și de opoziție. Vom vedea”, a mai spus Pârvulescu.

Faptul că în cadrul acestor dezbateri, ca de altfel de-a lungul întregii campanii și precampanii, s-a discutat mult mai mult despre lucruri care nu au legătură cu fișa postului președintelui a fost semnalat și de către sociologul Vladimir Ionaș.

„S-a discutat mai mult de activitatea trecută sau prezentă a fiecăruia dintre ei și e o problemă, dar asta ține de modul în care sunt organizate dezbaterile, de modul în care sunt adresate întrebările de către jurnaliști, pentru că fiecare răspunde întrebării care îi este adresată. Probabil a fost mult mai ușor să meargă pe liniile care au fost deschise și să nu intre în subiecte mult mai dificile, pe care probabil, și mulți dintre candidați, nici nu le controlează, nu le cunosc, nu le stăpânesc”, a remarcat Ionaș.