Pedeapsă redusă cu aproape șase ani pentru Mario Iorgulescu în dosarul de ucidere din culpă. Câtă pușcărie mai face fiul președintelui LPF

Curtea de Apel București a stabilit, cu scorul de 2 la 1, ca Mario Iorgulescu, fiul lui Gino Iorgulescu, președintele Ligii Profesioniste de Fotbal (LPF), să fie condamnat la o pedeapsă de 8 ani închisoare pentru ucidere din culpă.

Gino Iorgulescu și fiul său, Mario FOTO: Adevărul

Decizia de la Curtea de Apel București a fost luată după soluționarea unei contestații în anulare, o cale extraordinară de atac.

Doi judecători nu s-au înțeles dacă admit sau nu contestația în anulare, așa că a intrat al treilea, care a înclinat balanța decisiv.

Avocații lui Iorgulescu au susținut că faptele de conducere sub influența alcoolului sau a altor substanțe s-au prescris. Astfel, Iorgulescu a fost condamnat doar pentru ucidere din culpă, la 7 ani închisoare. La aceasta s-au adăugat alți 2 ani altă condamnare, într-un alt dosar, pentru complicitate la sechestru.

Decizia de condamnare a fost luată de judecătoarele Elena Violeta Georgescu Ashemimry și Adina Adriana Radu. Valentin Mihai s-a opus căii extraordinare de atac.

Reamintim că în octombrie 2023, Mario Iorgulescu a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucureşti la 13 ani şi 8 luni de închisoare pentru omor şi conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului şi drogurilor (cocaină), în legătură cu accidentul auto provocat de acesta în anul 2019, soldat cu moartea unui bărbat. 

Ce a decis Savonea

În 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în casație formulat de Mario Iorgulescu împotriva sentinței de 13 ani și 8 luni de închisoare pentru ucidere din culpă. Instanța a dispus rejudecarea cauzei de către Curtea de Apel București, anulând parțial decizia anterioară.

Judecătoarele Lia Savonea și Adrian Ispas, au anulat condamnarea la închisoare a lui Mario Iorgulescu pentru omor, în calea extraordinară de atac a recursului în casație.

Omorul, spun judecătorii Lia Savonea și Adriana Ispas, presupune „o acţiune (sau chiar inacţiune), care trebuie să fie îndreptată asupra victimei.”

În schimb, un accident rutier este definit ca fiind un eveniment. „Un eveniment este, în sine, fortuit, şi nu voit, are caracter imprevizibil”, se mai arată în motivare.

Astfel, „acţiunea” autorului (conducătorul auto) este asupra autovehiculului și nu asupra victimei, spun magistrații.

Faptul că a acționat sistemul de accelerare a vitezei peste limita legală, cu consecinţa intrării în coliziune frontală cu autoturismul condus de victimă căruia i-a cauzat decesul, „din punct de vedere obiectiv şi subiectiv se încadrează în infracţiunea de ucidere din culpă” – arată instanța.

Mario Iorgulescu susține că este internat într-o clinică privată din Italia. Asta după ce părinții săi au organizat transferul său cu un avion privat imediat după accident. În timpul anchetei și procesului, el nu a fost audiat de procurori sau magistrați. 

Accidentul

Acum 4 ani, fiul lui Gino Iorgulescu a provocat un grav accident auto, conducând sub influența substanțelor stupefiante și a alcoolului.

Buletinul de analiză toxicologică arată că avea „o concentraţie de 1,96 g/l alcool pur în sânge la ora 5.06 şi o concentraţie de 1,76 g/l alcool pur în sânge la ora 6.06” și că a fost depistat „pozitiv pentru cocaină” .

Mario Iorgulescu venea de la o petrecere în Tărtășești, unde a consumat alcool. După o ceartă la telefon cu fosta iubită, într-o stare de furie și sub influența alcoolului și a cocainei, a decis să conducă spre București în mașina sa Aston Martin DBS. A intrat în Capitală prin Chitila, circulând cu viteze între 140 km/h și 164 km/h. Într-o intersecție, a trecut pe roșu la 145 km/h și a accelerat până la 162 km/h în depășirea altui vehicul. Apoi a pătruns pe contrasens și a provocat o coliziune frontală la viteza de 143 km/h, în care șoferul celuilat autoturism a decedat pe loc.