Robotul spaţial Philae a contactat din nou Terra, după reluarea comunicaţiilor sâmbătă, la şapte luni de la intrarea în hibernare

Robotul Philae fotografiat de una dintre camerele de la bordul sondei Rosetta, în momentul „căderii libere“ spre suprafaţa cometei Ciuriumov-Gherasimenko / Foto ESA

Robotul spaţial Philae, aflat pe suprafaţa cometei 67P/Ciuriumov-Gherasimenko din luna noiembrie 2014, a comunicat din nou cu Terra, duminică seara, de trei ori, contactele durând circa 10 secunde fiecare.

Robotul a contactat sonda Rosetta, aflată pe orbita cometei, în jurul orei 21.30 GMT (00.30 ora României), după ce sâmbătă a comunicat pentru prima dată în ultimele şapte luni, de când a intrat în „hibernare“ din cauza lipsei de energie, informează BBC News Online.

Responsabilii cu misiunea spaţială ROsetta de la Agenţia Spaţială Europeană (ESA) au declarat că durata menţinerii contactului dintre Philae şi Rosetta a fost mai scurtă decât sperau, dar reluarea comunicării a dovedit că robotul este în stare bună după cele şapte luni în care nu a funcţionat din cauză că panourile solare nu primeau destulă lumină pentru alimentarea cu energie electrică.

Philae a ajuns pe suprafaţa cometei Ciuriumov-Gherasimenko în noiembrie 2014 şi a funcţionat timp de aproximativ 60 de ore, înainte ca bateriile sale să se descarce.

Robotul, de mărimea unui frigider, s-a „trezit“ sâmbătă, după ce cometa a ajuns mai aproape de Soare, iar panourile sale solare au putut genera destulă energie pentru ca sistemele de la bord, inclusiv transmiţătorul radio, să pornească.

Sonda spaţială Rosetta, care a transportat robotul până pe orbita cometei şi apoi l-a lansat spre suprafaţa corpului cosmic, se află pe orbita hoinarului spaţial şi poate transmite mesajele lui Philae către Terra.

„Am fost din nou în contact (cu Philae, n.r.) duminică noaptea“, a declarat Paolo Ferri, şeful de operaţiuni al centrului de control al misiunii spaţiale, care se află în Darmstadt, Germania.

 „În mod evident, acesta este un lucru bun, dar încercăm să află de ce comunicarea este de scurtă durată. Contactul de sâmbătă a durat doar 85 de secunde. Noile sesiuni de comunicare au fost de câte 10 secunde, răspândite pe un interval de trei minute. S-ar putea să aibă legătură cu orientarea sondei Rosetta, s-ar putea ca ea să nu fie îndreptată în direcţia corectă. Pe de altă parte, Rosetta se află la 200 de kilometri distanţă de cometă şi deşi legătura radio ar trebui să fie suficientă, nu este foarte puternică, iar dacă nu ai alinierea corectă, se poate pierde legătura“, a mai spus Paolo Ferri.

Echipele de cercetătpri care lucrează cu informaţiile transmise de diferitele instrumente de la bordul sondei discută în prezent ce pot face pentru a îmbunătăţi situaţia. Luni ar trebui să existe şansa unei noi legături radio dintre Rosetta şi Philae.

În prezent, sonda spaţială europeană se află pe orbita cometei Ciuriumov-Gherasimenko, la o distanţă de 305 milioane de kilometri de Pământ. Undele radio călătoresc timp de 16 minute prin spaţiu înainte de a fi recepţionate pe Terra.

Sonda europeană Rosetta este primul vehicul spaţial care a reuşit să ajungă pe orbita unei comete, potrivit Mediafax. Rosetta a ajuns lângă cometa 67P/Ciuriumov-Gherasimenko în luna august 2014, după o călătorie de peste zece ani prin spaţiu şi va rămâne pe orbita ei timp de circa un an. În august anul trecut, distanţa dintre cometă şi Terra era de preste 500 de milioane de kilometri.

Robotul Philae a atins suprafaţa cometei pe 12 noiembrie, la capătul unei căderi libere în spaţiu care a durat şapte ore, sărind de două ori înainte de a ajunge într-o zonă care părea a fi un crater lipsit de lumină solară. Această poziţionare defectuoasă a împiedicat până acum bateriile solare să funcţioneze suficient de bine pentru a permite robotului să îşi continue activitatea. Philae a fost plasat în stare de „hibernare“ pe data de 15 noiembrie.

Lansată în 2004, misiunea Rosetta a Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) este dedicată aflării mai multor date despre originile Sistemului Solar, iar robotul Philae are ca misiune colectarea unor molecule organice care ar fi putut să joace un rol determinant în apariţia vieţii pe Terra. Cometele sunt cele mai primitive corpuri cereşti din Sistemul Solar. Sonda Rosetta a trimis deja primele imagini realizate vreodată ale suprafeţei unei comete.

Micul robot a putut să radiografieze interiorul cometei, să-i studieze magnetismul, să realizeze imagini cu solul, să analizeze moleculele complexe de la suprafaţă. Potrivit specialiştilor de la Centre National d'Etudes Spatiales (CNES), agenţia spaţială franceză, misiunea sa este realizată în proporţie de 80%.

Dacă totul funcţionează aşa cum a fost programat, Philae ar trebui „să moară de cald“ în cursul acestui an, atunci când cometa se va apropia de Soare.

Însă Rosetta îşi va continua misiunea de „însoţitoare“ a cometei Ciuriumov-Gherasimenko cel puţin până pe 13 august 2015, dată la care cometa va trece la cea mai mică distanţă de Soare. Misiunea ei este programată să dureze până la sfârşitul lunii decembrie 2015.

Plasarea unui robot pe o cometă aflată la o distanţă de peste 500 milioane de kilometri de Terra reprezintă o premieră în istoria explorării spaţiale şi un punct culminant al unei misiunii care a început în urmă cu 20 de ani.

Cu un cost total de 1,3 miliarde de euro, echivalentul a trei avioane Airbus 380, misiunea Rosetta a mobilizat aproximativ 2.000 de cercetători pe parcursul a 20 de ani. Peste 50 de companii din 14 ţări europene şi Statele Unite ale Americii au participat la fabricarea acestei sonde spaţiale.