Adio, Rosetta! Sonda spaţială europeană a transmis ultimele imagini ale cometei Ciuriumov-Gherasimenko, în timp ce s-a prăbuşit controlat pe suprafaţa astrului
0Sonda spaţială europeană Rosetta, care a studiat în ultimii doi ani cometa 67P / Ciuriumov - Gherasimenko (Ciuri), s-a prăbuşit controlat, vineri, pe suprafaţa acesteia, transmiţând ultimele imagini cu relieful corpului cosmic.
Agenţia Spaţială Europeană (ESA) a dat publicităţii ultimele imagini pe care sonda spaţială Rosetta le-a capturat înainte de a se prăbuşi pe suprafaţa cometei Ciuriumov-Ghersimenko. Ultima fotografie recepţionată de cercetători, destul de neclară, a fost realizată de la doar 20 de metri distanţă de suprafaţa cometei. Apoi, legătura radio cu sonda europeană, care a fost lansată în spaţiu în urmă cu 12 ani, a fost pierdută. Prăbuşirea laboratorului spaţial a fost controlată şi făcea parte din plan de la bun început, orbita cometei pe care o studia indepărtând-o de Soare, ceea ce însemna ca Rosetta nu mai avea destulă energie pentru a putea funcţiona.
Ultima imagine transmisă de Rosetta, de la o altitudine de 20 de metri FOTO ESA
„Acesta este sfârşitul pentru Rosetta“, a spus Holger Sierks, cercetătorul-şef care se ocupa de camera foto OSIRIS a sondei, în timp ce arăta jurnaliştilor prezenţi la Centrul european pentru operaţiuni spaţiale ultima imagine transmisă către Terra de Rosetta, relatează Space.com.
Sonda, aflată în spaţiu de 12 ani şi pe orbita cometei din 2014, nu a fost construită pentru a supravieţui contactului cu suprafaţa uriaşului bulgăre spaţial de gheaţă si praf, dar cercetătorii ESA au decis să o prăbuşească controlat pentru a putea aduna date până în ultimul moment.
Colaj foto. Imagini ale regiunii în care Rosetta s-a prăbuşit controlat pe suprafşa cometei. Imaginea din stânga a fost realizată de la 5,8 km altitudine. Fotografia din dreapta prezintă regiunea Deir el-Medina, de la circa 16 km altitudine. Foto ESA Click pe imagine pentru rezoluţie mai mare.
Locul ales pentru prăbuşire este o regiune numită Ma'at, aflată pe lobul mai mic al cometei, uneori numit „capul“ datorită formei de răţuşcă de plastic pe care 67P/Ciuriumov-Gherasimenko o are. Motivele alegerii acesti regiuni ţin de faptul că aici sunt prezente mai multe zone, unele cu un diametru de peste 100 de metri, din care „izvorăsc“ jeturile de gaz si praf ale cometei. Oamenii de ştiinţă au declarat că sperau ca Rosetta să poată studia una dintre aceste surse ale jeturilor, numită Deir el-Medina. Pereţii acestor gropi prezintă o serie de formaţiuni de interes pentru cercetători, care cred că ar putea avea acces, astfel, la „cărămizile“ care compun cometa.
Imaginile transmise de Rosetta în timpul ultimei sale manevre nu au fost încă analizate în totalitate, iar cercetătporii vor avea material de studiu pentru luni, dacă nu chiar ani, de acum înainte, pe baza informaţiilor pe care sonda spaţială le-a transmis în ultimele sale minute de funcţionare.
Lansată în 2004, sonda spaţială Rosetta s-a aflat pe orbita cometei „Ciuri“, după cum este cunoscut, pe scurt, hoinarul cosmic, începând din august 2014. Sonda europeană l-a eliberat în spaţiu, pe 12 noiembrie 2014, pe micul robot-laborator Philae, autorul unei reuşite istorice, după ce s-a plasat, la finalul unei coborâri controlate, pe suprafaţa cometei.
După ce a efectuat câteva experimente ştiinţifice extrem de valoroase, robotul Philae a intrat în „hibernare“ foarte repede, întrucât bateriile sale nu au putut fi reîncărcate.
Philae „s-a trezit“ pentru o scurtă perioadă, în iunie 2015, în momentul în care Ciuri se apropia de Soare. Acest fapt le-a dat speranţe oamenilor de ştiinţă europeni, care au sperat că micuţul robot va putea să realizeze câteva experimente suplimentare. Dar, începând din 9 iulie, Philae nu a mai reluat contactul cu lansatorul său, sonda Rosetta.
Peste aproximativ 10 ani, Philae şi Rosetta se vor apropia din nou de Terra, atunci când cometa Ciuri va reveni la mică distanţă de Soare.
Rosetta a fost o misiune a Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), realizată în colaborare cu NASA. Obiectivul misiunii iniţiate în urmă cu peste 20 de ani a vizat obţinerea de informaţii care să îi ajute pe oamenii de ştiinţă să înţeleagă mai bine evoluţia Sistemului Solar, întrucât cometele sunt considerate vestigii ale materiei primitive care există în cosmos în momentul naşterii unor sisteme solare.
Se încarcă comentariile...
