Răpirea lui Aldo Moro a fost intermediată de Securitatea lui Ceauşescu

Interviu cu Ion Mihai Pacepa

detalii despre crimele Securităţii pe plan extern. Pentru prima dată se vorbeşte despre rolul Bucureştiului în asasinarea liderului creştin-democrat italian Aldo Moro, la 9 mai 1978. Pacepa mai vorbeşte şi despre implicarea Securităţii şi a altor servicii secrete din blocul sovietic în susţinerea terorismului internaţional, inclusiv prin partidele comuniste din Occident. Un interviu în două părţi, ultima în 16 mai.

Comuniştii italieni, finanţaţi de Securitate
- Domnule general, a avut Securitatea vreun rol în asasinarea liderului creştin-democrat italian Aldo Moro?
- Securitatea a fost o instituţie criminală, implicată în numeroase acţiuni teroriste interne şi externe. În răpirea lui Aldo Moro a avut însă doar un rol colateral, de intermediar. În 1978, Securitatea avea un canal secret prin care trimitea bani secretarului general al Partidului Comunist Italian. Ajutorul financiar secret dat PCI prin intermediul Securităţii s-a hotărât în octombrie 1959, cu ocazia vizitei de şase zile pe care Hruşciov a făcut-o la Bucureşti. Atunci, PCI era condus de Togliatti. Acesta a murit la 21 august 1959, la Yalta. El a fost succedat de Enrico Berlinguer, care a continuat să primească ajutor financiar din România prin curieri speciali ai Securităţii. Acest "ajutor" era în vigoare când am "defectat". În martie 1978, imediat după răpirea lui Moro, Tito, care ştia de la Ceauşescu despre acest canal, l-a trimis la Bucureşti pe Silvo Gorenc, şeful serviciului său de spionaj, cu un mesaj în care spunea că "răpitorii lui Moro" vor propune guvernului italian eliberarea sa în schimbul punerii în libertate a câtorva membri ai Brigăzii care se aflau în închisori italiene. Mesajul preciza că, dacă guvernul italian nu va accepta, Moro va fi ucis. La 7 mai 1978, Gorenc a venit, din nou, la Bucureşti cu mesajul că, deoarece guvernul italian a refuzat să elibereze deţinuţii, Moro va fi executat, iar corpul sau neînsufleţit va fi depus într-o maşină parcată simbolic între sediul Partidului Creştin-Democrat, care a refuzat să elibereze deţinuţii, şi al Partidului Comunist Italian, care a fost în favoarea eliberării lor. Un ofiţer DIE a fost trimis imediat la Roma cu mesajul lui Gorenc. Două zile mai târziu a fost găsit cadavrul lui Moro.

Sedinţele de spiritism ale lui Romano Prodi cu Brigăzile Roşii
- Răpirea şi, mai apoi, asasinarea lui Moro au fost revendicate de Brigăzile Roşii. A fost o organizaţie, ca şi altele din Occident, care era "teleghidată" de serviciile de spionaj din Est, printre care şi de Securitate?
- Da. Brigăzile Roşii - "Brigate Rosse" au fost conduse şi finanţate de UDBA, echivalentul iugoslav al Securităţii, care, în pofida războiului dintre Stalin şi Tito, a continuat tradiţia teroristă a KGB-ului. UDBA a mers atât de departe încât a inclus în "emblema" acestei organizaţii o stea roşie identică cu cea de pe drapelul iugoslav. "Brigate Rosse" a fost creată în 1965 de un grup de studenţi marxişti de la universitatea din Trento conduşi de Mario Moretti, care a fost şi anchetatorul lui Aldo Moro după răpirea sa, şi a fost preluată imediat sub control de spionajul iugoslav. Ideologul organizaţiei a fost filosoful italian Antonio Negri, în prezent profesor la Universitatea din Padova, care a fost apoi arestat de autorităţile italiene pentru rolul avut în răpirea lui Moro. Profesorul Romano Prodi, de la Universitatea din Bologna, se pare că nu a fost, de asemenea, cu totul străin de răpire. Potrivit presei din acea vreme, el a dat autorităţilor italiene adresa casei conspirative unde "Brigate Rosse" îl ţinea pe Moro, în Via Gradoli 96, dar a justificat că ar fi aflat-o într-o şedinţă de spiritism.

Consilierul lui Mitterrand, condamnat pentru terorism cu Che Guevara
- Ce s-a întâmplat cu Negri?
- În decursul anilor mei în DIE am devenit familiar cu diverşi terorişti, ca Negri, şi ulterior le-am urmărit activitatea. Este semnificativ că unii din ei au revenit în actualitate după colapsul comunismului, aşa cum au revenit Ristea Priboi şi alţi terorişti români. Antonio Negri este coautor al cărţii "Empire," publicată recent, în care justifică terorismul islamist. Potrivit acestui Manifest Comunist modern, capitalismul este "putred", iar globalismul economic american, noul "empire", distruge statele naţionale şi creează şomaj. "Filosoful" francez Regis Debray, autorul cărţii "Revolution in the Revolution", devenită "biblia" serviciului de spionaj cubanez (Dirección General de Inteligencia), care în 1971 a fost capturat în Bolivia împreună cu teroristul Che Guevara şi a fost condamnat la 30 de ani de închisoare, a ajuns consilier al preşedintelui François Mitterrand.
În februarie 2003, Debray a publicat articolul "The French Lesson" în ziarul liberal american "The New York Times", care a omis însă să spună că Debray a fost condamnat pentru terorism, unde justifica 11 septembrie 2001 şi inunda cititorii cu clişeuri antidemocratice. Acum câteva zile, Romano Prodi a fost ales premier al Italiei.

55 de zile în captivitate
La 16 martie 1978, liderul creştin-democraţilor italieni, Aldo Moro, a fost răpit în plină stradă, cele cinci gărzi ale sale fiind ucise. Răpirea a fost revendicată de organizaţia "Brigăzile Roşii", despre care nu se cunosc prea multe nici până astăzi. Moro era o figură de primă mărime a scenei politice din Peninsulă, fiind anterior de cinci ori premier. Pe 9 mai 1978, Moro a fost găsit asasinat într-o maşină. Fusese ciuruit de 11 gloanţe. Circumstanţele morţii lui Moro nu au fost nici astăzi elucidate şi se află în prezent în atenţia unei comisii a parlamentului italian.