Italia, salvarea fugarilor români, pentru regimul îngăduitor cu condamnații. Cazul Arsene

Ionel Arsene a fost condamnat la 6 ani și 8 luni de închisoare, însă e fugit din țară, primele informații fiind că se află în Italia, un stat ales și de alți fugari celebri, pentru regimul mai puțin drastic față de cel din România.

Ionel Arsene e dat în urmărire generală FOTO Arhivă

Șeful Consiliului Județean Neamț a ajuns să fie condamnat la 6 ani și 8 luni de închisoare după ce în primă instanță primise o pedeapsă la 8 ani și 4 luni pentru trafic de influență. În acest dosar, Ionel Arsene a fost trimis în judecată de DNA în 2018, fiind acuzat că în cursul anului 2013, în calitate de deputat și președinte al organizației PSD Neamț, a primit de la o persoană (martor în cauză) suma de 100.000 de euro pentru a-și folosi influența pe care a lăsat să se creadă că o are asupra unor persoane din conducerea Agenției Naționale de Integritate, în scopul de a se constata nerespectarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese și regimul incompatibilităților în cazul unei persoane care, la acea vreme, avea funcție de conducere în administrația locală. Mai precis, martorul era Gheorghe Ștefan, fost lider influent al PDL în Neamț, iar persoana pentru care se intervenea era Culiță Tărâță (la acea vreme șef al CJ Neamț și influent om de afaceri, susținut de PSD), decedat între timp.

Poliția Română l-a dat în urmărire generală pe Arsene după ce l-a căutat la domiciliu pentru punerea în executare a mandatului, dar nu l-a găsit. Potrivit informațiilor preliminare, încă neconfirmate oficial de autorități, politicianul ar fi în Italia. Nu ar fi primul caz, în trecut fugind în acesta stat Alina Bica (fostă șefă DIICOT), Dragoș Săvulescu (om de afaceri), Mario Iorgulescu (fiul șefului Ligii Profesioniste de Fotbal) şi Daniel Dragomir (fost ofițer de informații).  

Explicațiile unui fost ministru al Justiției

„De ce fug majoritatea condamnaților în Italia? Pentru simplul motiv că legislația din Italia este diferită de cea din România, iar cei care au o condamnare sub patru ani nu execută pedeapsa cu închisoarea”, a scris pe pagina sa de Facebook Ana Birchall, fost ministru al Justiției. Tot Birchall a explicat faptul că într-un caz cum e cel al lui Arsene, cu pedeapsă mai mare de patru ani, în cazul în care politicianul va cere și va primi ispășirea condamnării în Italia, ar putea executa doar o perioadă de patru ani, iar restul la domiciliu sau în libertate. „Ionel Arsene are o pedeapsă mai mare de patru ani, însă în cazul în care va cere și va obține ispășirea pedepsei în Italia, se va reduce automat la patru ani, urmând ca restul pedepsei să fie executat la domiciliu sau chiar în libertate, dacă instanța din Italia «constată că inculpatul nu reprezintă un pericol și nu există riscul de fugă»”, a completat Birchall.

Întrebată de „Adevărul” dacă legiuitorul (Guvern sau Parlament) poate identifica o soluție prin care să oprească acest fenomen, Birchall a indicat o explicație mai veche, pe care o dezvoltase și pe Facebook, în care susținea că trebuie o modificare legislativă care „să permită judecătorului ca și în primă instanță să aplice din oficiu și o măsură preventivă, precum interdicția de a părăsi țara, de exemplu”.

„Trebuie reținut faptul că în acest moment măsurile preventive pot fi dispuse și de către instanță, în timpul judecății, la cererea Parchetului, în condițiile și scopurile prevăzute de lege. Astfel de măsuri pot fi dispuse și din oficiu, de exemplu «împiedicarea inculpatului să se sustragă de la judecată» (care nu este egală cu «împiedicarea inculpatului să se sustragă de la executarea pedepsei»). Problema practică învederată de mulți judecători este dată de faptul că o astfel de faptă nu poate fi prezumată de judecător, «fără nicio probă sau indiciu» cu atât mai mult cu cât majoritatea fugarilor, dacă nu toți, se prezintă personal în timpul procesului la toate termenele de judecată”, mai arată Birchall. Fosta ministră a precizat pentru „Adevărul” că măsurile preventive ar fi constituționale, dar „trebuie curaj”.

Mobilizare pentru prinderea politicianului

Românii din Italia se mobilizează în mediul online să-l prindă pe Ionel Arsene. „Apel către un milion de români din Italia! Sunt informații că Ionel Arsene și cumătrul său, Gheorghe Vlasie zis și «Ginel» sunt asociați într-o firmă care își are sediul în orașul italian Brescia, pe strada Via Italia, unde au sediul unei firme de construcții. Sunt mulți români care lucrează în industria hotelieră, restaurante, construcții și care locuiesc în zona asta din Italia, puneți fotografia pe grupuri și raportați la poliție dacă îl identificați”, a scris Dana Hering, cunoscută pentru luări de poziție privind românii din diaspora, pe pagina de Facebook.

O altă destinație aleasă de fugari este Grecia, cum s-a întâmplat în cazul lui Sorin Oprescu, fost primar al Capitalei. Condamnat definitiv în mai 2022, Oprescu a primit sentința în Grecia, țară care a refuzat extrădarea sa. Tot în Grecia a vrut să meargă și Elena Udrea, după condamnarea sa definitivă la 6 ani de închisoare. A fost însă oprită în Bulgaria, iar autoritățile au extrădat-o. 

Fost „greu“ PSD în epoca Dragnea

Ionel Arsene a fost unul dintre social-democrații influenți mai ales în epoca Dragnea. Președinte al CJ Neamț din 2013, Arsene a fost considerat mult timp unul dintre oamenii care făceau parte din grupul restrâns al apropiaților de Liviu Dragnea, însă influența sa a început să se diminueze după venirea la conducerea PSD a lui Marcel Ciolacu. Deși în declin, cu el la cârmă PSD Neamț a câștigat atât alegerile locale, cât și pe cele parlamentare. PSD a transmis că, potrivit Statutului formațiunii, un condamnat definitiv pierde calitatea de membru al partidului, în urma chestionării partidului de către presă pe această temă.