Statul bagă sute de milioane de euro în unităţi medicale care nu funcţionează. S-a mai inaugurat un spital fără paturi

850.000 de euro este suma pe care Ministerul Sănătăţii a investit-o în noua unitate de anestezie terapie intensivă de la Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucureşti. Deşi a fost inaugurată sâmbătă în prezenţa ministrului Sănătăţii, Eugen Nicolaescu, şi a secretarului de stat Raed Arafat, secţia nu are nici paturi, nici monitoare. Iar aceasta nu este singura unitate medicală nefuncţională din Bucureşti în care s-au investit milioane de lei.

Doar costul unui pat de anestezie terapie intensivă ajunge la 15.000 de euro, s-a scuzat doctorul Cătălin Cârstoiu, managerul SUUB. Şi sunt necesare 28.

„Aştept publicarea legii bugetului în Monitorul Oficial şi după aceea, din micile resurse pe care le mai avem, finanţăm cu prioritate acest necesar minim. Secţia este la cel mai înalt standard. Acest spital ar putea întruni, cu adevărat, conceptul de spital regional de urgenţă, aşa cum l-am conturat. Mai are puţin până când va ajunge la acest statut“, a declarat Eugen Nicolăescu, ministrul Sănătăţii.

Oficialul spune că secţia va veni în sprijinul pacienţilor care au „o reală nevoie de sănătate“. Cu toate acestea, cel mai probabil secţia nu va porni în următoarele luni, deşi peste 120.000 de pacienţi trec anual pragul celui mai mare spital de urgenţe din Capitală.

„Scopul acestei inaugurări a fost acela de a arăta autorităţilor spaţiul terminat, dar care nu poate fi folosit pentru că mai este nevoie de un plus de investiţie. În aceeaşi situaţie se regăsesc şi alte zone ale spitalului, unele realizate din venituri proprii. Am reuşit să demarăm nişte proiecte, printre care şi o bucătărie pentru care mai avem nevoie de 30.000 de lei şi care va aduce reale economii spitalului“, a explicat conf. dr. Cătălin Cârstoiu, managerul SUUB.

Referitor la personalul medical, Cârstoiu spune că are un deficit de 24 de asistenţi medicali pe secţia de terapie intensivă, dar că medici sunt suficienţi.

„Personal am adus în limitele în care a fost posibil. Dacă ajungem să cheltuim mai mult de 70% din fonduri pe salarii, atunci nu ştiu cu ce mai tratăm pacienţii. 

Secţia de terapie şi UPU au fost două priorităţi, iar atunci când a fost nevoie au fost scoase posturi la concurs pe aceste două secţii. Am avut şi surprize: nu s-a prezentat nimeni la concurs“, a mai precizat conf. Cătălin Cârstoiu.

Super-spitalul „Marie Curie“, fără medici

Situaţia de la Spitalul Universitar unde secţia abia inaugurată este nefuncţională nu este unică. Tot cu problema legată de personalul medical se confruntă şi conducerea Spitalului de Copii „Marie Curie“ din Capitală. Acolo, secţia de chirurgie cardiovasculară nu funcţionează de mai bine de doi ani de zile, în ciuda investiţiilor majore făcute în aparatură şi renovare.

„Trebuie ţinut cont de faptul că specialiştii sunt lucrul cel mai valoros, ori în momentul în care proiectul secţiei de chirurgie cardiovasculară a fost gândit de un neonatolog, nu s-au luat în calcul multe aspecte. Pentru chirurgia cardiovasculară la copii ai nevoie de un om cu o experienţă de cel puţin patru-cinci ani, pentru că vorbim de intervenţii dificile. Între timp, proiectul a fost preluat de dr. Spătaru, care încearcă să găsească o soluţie pentru ca acea secţie să fie folosită“, a declarat pentru adevarul.ro prof. dr. Gheorghe Burnei, şeful Clinicii de Chirurgie şi Ortopedie Pediatrică de la Spitalul „Marie Curie“.

Clinică de chirurgie cardiovasculară şi la „Grigore Alexandrescu“

În condiţiile în care la Spitalul „Marie Curie“ secţia stă nefolosită, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu“ a demarat construcţia a încă unei clinici de chirurgie cardiovasculară pediatrică. Urmează să fie dată în folosinţă în luna septembrie a acestui an, susţin autorităţile.

„Construcţiile sunt deja într-un stadiu avansat, iar o primă echipă de medici va pleca săptămâna viitoare la Tel Aviv pentru specializare. Ea va fi formată din chirurg, cardiolog, pompist etc. Vor fi însă două echipe. Spre exemplu, dacă lipseşte un medic, el va putea fi înlocuit de celălalt. Totul ţine de strategie, trebuie să ai un plan bine stabilit“, spune prof. dr. Dan Enescu, managerul Spitalului de Copii „Grigore Alexandrescu“ din Capitală, adăugând că în tot acest proces medicii vor beneficia de expertiza specialiştilor de la Spitalul Regina Fabiola din Belgia.

Noua clinică, pentru construirea căreia Primăria Sectorului 1 a asigurat un buget de 15,2 milioane de euro, ar trebui să asigure diagnosticarea şi tratamentul bolilor cardiovasculare la copii. Capacitatea clinicii a fost stabilită la un număr de 110 paturi (saloane şi secţiile de ATI), dispuse pe patru niveluri.

„Noi acoperim cinci judeţe care nu au specialişti. Anual, facem 30.000 de internări, iar 300.000 de copiii ajung în spital prin ambulator. Practic, a 12-a parte din copii întregii ţări ajunge la noi, mulţi fiind trimişi din provincie“, a continuat prof. dr. Dan Enescu.

Medicul a explicat că spitalul pe care îl conduce beneficiază, de curând, de o nouă aripă, o clinică de ultimă generaţie cu aparatură ultramodernă, destinată ortopediei şi chirurgiei pediatrice. Surse medicale susţin însă că şi aici din cele trei săli de operaţie doar una este folosită şi asta din cauza deficitului de medici.

„Bagdasar Arseni“ are spital nou, dar fără paturi

La Spitalul „Bagdasar Arseni“, Ministerul Sănătăţii a investit 77 de milioane de lei într-un nou imobil, care nu poate fi folosit pentru că nu are paturi şi aparatură medicală. Între timp, bolnavii stau câte patru, cinci într-un singur pat în saloanele spitalului vechi.

Ministrul Eugen Nicolăescu a explicat ieri că, în momentul în care a construit bugetul, a pus bani deoparte pentru Spitalul „Bagdasar Arseni“ din Capitală.

„Când bugetul va fi promulgat, se va face transferul de bani şi vor putea să achiziţioneze cele necesare. Managerul de la „Bagdasar Arseni“ mi-a spus că, din momentul în care intră banii, spitalul va deveni funcţional în şase, şapte luni de zile“, a declarat ministrul Sănătăţii. Reabilitarea spitalului, în care vin cele mai dificile cazuri de neurochirurgie, s-a încheiat în octombrie 2012. 

Lucrări şi la Spitalul Colentina

În luna decembrie 2012 s-a încheiat şi cea de-a patra licitaţie pentru construirea Spitalului Colentina, ea fiind adjudecată de o companie internaţională care a ridicat şi spitalul vienez AKH. 

Spitalul Colentina va fi extins prin construirea unui nou corp cu şapte etaje. Lucrările de construcţii vor dura patru ani, iar costul estimat este de aproape 64 de milioane de euro, după cum a declarat în 2012 Marius Savu, pe atunci director la Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti. 

La Spitalul Colentina se va deschide şi cel mai mare centru de diagnostic din ţară, care va fi prevăzut cu aparatură medicală de ultimă generaţie. ;