Soluţii pentru combaterea discursului online care instigă la ură, identificate în cadrul unui proiect european derulat şi în România

FOTO Arhiva

La sfârşitul acestei luni s-a încheiat unul dintre cele mai importante proiecte desfăşurate în Europa pentru combaterea şi prevenirea limbajului violent în mediul online. Derulat în cinci ţări, Italia, Franţa, Marea Britanie, Spania şi România, programul are ca scop crearea reflexelor necesare în rândul tinerilor pentru a diminua exprimarea cu ură de natură naţionalistă, rasistă sau religioasă.

Potenţialul comunicativ al internetului ajută la răspândirea exprimării cu ură de natură naţionalistă, rasistă sau religioasă, care poate incita la discriminare, ostilitate şi violenţă. Această realitate stă la baza unui amplu proiect menit să diminueze efectele negative ale comportamentului tinerilor în mediul on-line, finanţat de Uniunea Europeană, prin Programul Drepturi Fundamentale şi Cetăţenie.

Intitulat „Preventing, Redressing and Inhibiting Hate Speech in New Media” (PRISM), proiectul a fost iniţiat în decembrie 2014, sub sloganul „Cuvintele sunt arme”, fiind derulat în Italia, Franţa, Marea Britanie, Spania şi România. În ţara noastră programul a fost implementat de Fundaţia Dezvoltarea Popoarelor (FDP) şi s-a adresat în principal publicului cu vârste între 16 şi 24 de ani.

FDP a încercat prin mai multe acţiuni şi evenimente să creeze reflexele necesare în rândul tinerilor pentru a preveni folosirea limbajului violent pe internet. Din moment ce oamenii nu mai sunt pur şi simplu consumatori de conţinut online, ci şi producători, ceea ce este o resursă uriaşă pentru tineri poate fi transformată într‐o forţă distructivă dacă nu este controlată, este ideea subliniată în cadrul programului.

Amploarea acestui fenomen este susţinută de numeroase studii şi rapoarte europene care arătă că în statele membre UE există un număr tot mai mare de atacuri fizice si verbale îndreptate împotriva minorităţilor, de multe ori repetate şi continue, atacuri care trebuie să fie monitorizate şi combătute puternic.

Infracţiunile motivate de ură şi exprimarea cu ură sunt adesea strâns corelate: violenţă, atacuri fizice si verbale, precum şi alte forme de discriminare sunt adesea însoţite, încurajate sau justificate de exprimarea cu ură, şi, la rândul său, discursul instigator la ură serveşte la normalizarea şi legitimizarea actelor de violenţă şi ostilitate motivate de prejudecăţi şi rasism.

Tocmai de aceea, în cadrul proiectului se pune accentul pe dezvoltarea strategiilor eficiente de sensibilizare şi practicilor care vizează creşterea gradului de conştientizare a victimelor şi a societăţii în general, în ceea ce priveşte exprimarea online cu ură şi infracţiunile asociate. Demersurile sunt necesare pentru a ajuta la identificarea acestora şi a creşte numărul de raportări şi denunţări, precum şi pentru a promova o utilizare mai conştientă a limbajului, cu scopul de a reduce utilizarea şi impactul unei astfel de exprimări.

Categorii vizate în spaţiul autohton: romi, maghiari, bătrâni, românii din diaspora

Mircea Toma, Preşedintele Active Watch şi trainer în cadrul proiectului a enumerat categoriile de persoane vizate de discursul instigator la ură în mediul online autohton.  

“Românul e democrat când distribuie ura. O mulţime de categorii sunt periodic înfierate în comentarii şi postări pe internet: romi, maghiari, bătrâni, românii din diaspora etc”. Pe de altă parte, la nivel european problema cea mai importantă o reprezintă în prezent atacurile pe internet la adresa refugiaţilor. 

În cadrul conferinţei finale prilejuite de proiect, care a avut loc la Pozzallo, în Italia, între 12 şi 15 mai, Kashetu Kyenge, membră a Parlamentului Italian şi co-preşedinte al organizaţiei “Anti-discriminare şi Diversitate”, a explicat în cadrul întâlnirii care trebuie să fie următorii paşi în combaterea violenţei în mediul on-line. “Marea problemă cu care ne confruntăm acum este lipsa de reacţie a celor care sunt victimele limbajului violent. Vă pot spune că în Italia nu a existat nicio plângere la Poliţie şi doar una la ONG-uri. Şi asta în condiţiile în care internetul este plin de comentarii rasiste. Trebuie neapărat ca, o dată cu schimbarea legislaţiei, să fim mult mai activi şi să nu trecem cu vedere niciun derapaj. Rasiştii, xenofobii şi toţi cei care proliferează violenţa şi intoleranţa trebuie pedepsiţi şi pentru ceea ce fac în mediul on-line”, a spus Kyenge.

Definiţia discursului instigator la ură

Dat fiind că nu există o definiţie universal acceptată privind conceptul de discurs instigator la ură, ci o multitudine de formulări ce coexistă, experţii care au colaborat în cadrul proiectului PRISM au adoptat o definiţie stabilită în urma unui studiu realizat de Universitatea Barcelona şi FDP.

Astfel, „Discursul instigator la ură” constă în denigrarea reputaţiei unui grup social, prin stereotipuri datorate unor caracteristici etnice, de rasă sau religioase, acompaniată de instigare la ostilitate, violenţă şi discriminare împotriva acelui grup. În particular, „Discursul instigator la ură” include orice atitudine ce tinde să pună în pericol drepturile unui grup etnic, religios sau naţional, prin încălcarea clară a principiilor demnităţii egale şi respectului pentru diferenţele culturale dintre grupurile umane.

Posibile soluţii pentru a combate fenomenul

În urma studiilor realizate în cadrul proiectului au fost făcute mai multe recomandări a căror aplicare este necesară pentru a îmbunătăţi situaţia prezentă.

1.Dezbateri naţionale privind promovarea şi protejarea libertăţii de exprimare, cu respectarea drepturilor omului.

2.Sancţionarea când apare discursul instigator la ură

3.Cadrul educaţional axat pe drepturile omului şi ale diversităţii

4.Mass-media ar trebui să insiste asupra conţinutului de calitate şi interacţiuni de calitate cu publicul (chiar şi atunci când moderează activitatea lor)

5.Sponsorii nu ar trebui să promoveze sau sa asocieze brandurile lor cu mass-media care declanşează discursul instigator la ura

6.Şcolile ar trebui să includă mai multe activităţi formale şi informale care promovează drepturile omului şi lupta împotriva discriminării

7.Platformele mediilor sociale ar trebui să îmbunătăţească serviciile lor pentru a raporta eficient şi elimina mesajele de ură. Într-o anumită măsură, interzicerea totală a utilizatorilor care promovează discursul instigator la ură.

Piramida Urii şi caracteristicile discursului care instigă la ură

Pentru a înţelege mai bine contextul comportamentelor discriminatorii, inclusiv cel al discursului instigator la ură şi posibilele consecinţe în cazul în care se ajunge la o normalizare, Liga Antidefăimare a dezvoltat Piramida Urii, unde sunt evidenţiate comportamentele părtinitoare care cresc în complexitate de la cel mai jos nivel la cel mai de sus.

Ideea de bază este că atunci când instituţiile sau oamenii tratează comportamentele de la nivelul de mai jos ca fiind acceptabile sau ”normale”, rezultă comportamente care la următorul nivel devin mai acceptate. Prin urmare, discursul instigator la ură contribuie la stigmatizarea, marginalizarea şi intimidarea membrilor diferitelor grupuri vulnerabile.

Analizând versiunea online a discursului instigator la ură s-a putut vedea că acesta nu diferă în mod esenţial faţă de acelaşi tip de discurs din offline, dar deţine câteva caracteristici şi provocări specifice , stipulate de UNESCO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură) în 2015, care trebuie luate în considerare:

1. Permanenţa: discursul instigator la ură poate rămâne online pentru perioade lungi de timp, în diferite formate, pe diverse platforme şi poate fi accesat în mod repetat. În acest sens, arhitectura platformelor influenţează modul în care subiectele ,,se menţin vii” pentru mult timp, cum ar fi pe Twitter, care este construit în jurul ideii de ,,subiecte populare” şi care poate facilita difuzarea rapidă şi pe scară largă a mesajelor de ură; cu toate acestea, dacă subiectele sunt ignorate, discuţia dispare rapid. Facebook, pe de altă parte, oferă oportunitatea unor subiecte de discuţii de durată mai lungă.

2. Mobilitate: chiar şi atunci când conţinutul este şters, poate reapărea în altă parte, fie pe aceeaşi platformă, cu alt nume sau în alte spaţii ale mediului online.

3. Anonimatul sau pseudonimele (numele false): având posibiltiatea anonimităţii, oamenii tind să se simtă mai confortabil exprimându-şi ura, deoarece nu vor fi descoperiţi şi nu vor trebui să se confrunte cu consecinţele. Anonimitatea, în special în cadrul platformelor de socializare, poate fi de asemenea un obstacol în calea urmării penale.

4. Transnaţionalitatea: propagarea transnaţională a internetului dezvoltă efectele discursului instigator la ură şi, de asemenea, creează complicaţii referitoare la mecanismele legale de combaterea discursului instigator la ură în mediul online. “

Pentru mai multe informatii despre activitatile derulate in cadrul proiectului puteti vizita pagina web www.prismproject.eu sau contacta coordonatorul proiectului din partea Fundatiei Dezvoltarea Popoarelor (FDP), Angela Sima, angela.sima@fdpsr.ro, tel 021.2552258/61.