Solstiţiul de iarnă 2018. Când este cea mai scurtă zi din an

FOTO 123 RF

Sâmbătă, 22 decembrie, este cea mai scurtă zi a anului 2018, un eveniment numit solstiţiul de iarnă, care marchează debutul acestui anotimp din punct de vedere astronomic.

În consecinţă, pentru Bucureşti, la această dată - care, anul acesta este 22 decembrie, începând cu ora 00.23 -, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore şi 50 minute, iar durata nopţii are valoarea maximă, de 15 ore şi 10 minute. În acelaşi timp, în emisfera sudică a Pământului, fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

Concret, iarna debutează pe 1 decembrie, însă începutul acestui anotimp din punct de vedere astronomic este marcat de un moment precis, solstiţiul, legat de mişcarea anuală aparentă a Soarelui pe bolta cerească, ce reprezintă consecinţa mişcării reale a Pământului în jurul astrului său.

„Când are loc solstiţiul de iarnă, Soarele se află în emisfera australă a sferei cereşti, la distanţa unghiulară maximă de 23° 27' sud faţă de ecuator, el efectuând mişcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit tropicul Capricornului.Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor”, arată Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti.

Potrivit sursei citate, la solstiţiul de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27' la sud de punctul cardinal est şi apune tot cu acelaşi unghi spre sud faţă de punctul cardinal vest. La momentul amiezii, el „urcă” - ţinând cont de latitudinea medie a ţării noastre, de 45° - la numai 21° faţă de orizont. 

Solstiţiul de iarnă: Durata zilelor creşte, cea a nopţilor scade

Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti notează că de la momentul solstiţiului de iarnă, durata zilelor va creşte continuu, iar cea a nopţilor va scădea în mod corespunzător.

Solstiţiul de iarnă coincide şi cu ultimul curent meteoric al anului, Ursidele. Perioada de activitate a Ursidelor este între 17 şi 26 decembrie, iar punctul maxim, când pot fi observaţi şi zece meteori pe oră, este în noaptea de 22 spre 23 decembrie.

Fenomenul de stea căzătoare este arhicunoscut. Dâra luminoasă de pe cer este lăsată de o particulă sub 1 mm diametru ce arde în atmosfera Pământului, la frecarea cu aerul. Pentru o fracţiune de secundă cei interesaţi pot vedea acest fenomen, denumit de astronomi meteor. Particula de praf cosmic care arde în atmosferă se numeşte „meteoroid", iar pietroiul care cade pe Pământ se numeşte „meteorit".