Românii ar tăia bani de la Poliţie şi de la transportul în comun pentru a finanţa Sănătatea şi Educaţia

Dacă ar putea să facă o redistribuire bugetară, românii ar tăia banii de la poliţişti şi fondurile alocate transportului în comun pentru a finanţa sănătatea şi alocaţia copiilor. Aşa arată un studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie în România, Franţa, Marea Britanie şi Danemarca.

Studiul, intitulat „România şi statul social” analizează percepţia românilor cu privire la politicile publice, dar şi cele de asistenţă socială. 

Potrivit cercetării, aproape jumătate dintre români consideră că, pentru a scăpa de criza economică actuală, ar trebui reduse salariile şi beneficiile cetăţenilor cu venituri mari. Este o reacţie firească a românilor care au o părere proastă despre oamenii de afaceri, consideră preşedintele Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie, sociologul Vasile Dâncu.

„La noi întreprinzătorii şi oamenii de afaceri au poate cea mai proastă imagine din lume”, spune acesta.

Românii şi-au internalizat măsurile de criză

31% dintre români consideră, însă, că toată lumea are dreptul la o pensie minimă, indiferent dacă a contribuit sau nu la sistem, însă peste jumătate dintre participanţii la studiu sunt de părere că nu trebuie să primească ajutor de şomaj decât cei care au contribuit la sistem, indiferent de câtă nevoie au.

În plus, 20% dintre români sunt de părere că o reacţie firească a Guvernului ar trebui să fie reducerea salariilor pentru toţi românii. Sociologul Vasile Dâncu susţine că acest gen de răspuns arată tocmai faptul că românii au reuşit să îşi internalizeze măsurile de austeritate adoptate de Guvern şi deci să le aproba ca singura ieşire din criză.

Totodată, dacă li s-ar da putere executivă, românii ar fi de acord să taie banii de la poliţie şi fondurile acordate transportului în comun pentru a mări fondurile de sănătate şi alocaţia copiilor. În plus, românii ar fi de acord să taie din bugetul Apărării Naţionale şi din cel dedicat fondurilor universitare pentru a aloca mai mulţi bani altor domenii.

În România, s-ar da şi s-ar lua deopotrivă universităţilor

Rezultatele au reflectat, însă, şi anumite aberaţii. Aşa se face că, deşi 39% dintre respondenţi au fost de acord să taie banii acordaţi universităţilor de la fondul de stat, 65% dintre ei ar susţine alocarea unor fonduri provenite din tăierile bugetare din alte sectoare domeniului universitar. În acelaşi ton, în pofida faptului că 37% dintre români susţin reducerea bugetului acordat serviciilor de locuire şi comunitare, 58% dintre ei sunt de acord că aceste servicii ar trebui să primească fonduri din tăierile bugetare.

Motivul pentru care rezultatele sunt uneori aberante este faptul că românii nu au deloc cultură civică sau o minimă cultură politică, spune profesorul universitar Vasile Dâncu. Acesta a explicat că aberaţiile vin din incapacitatea românilor de a-şi împărţi viaţa în categorii şi, drept urmare, dintr-o incapacitate a acestora de a împărţi, de fapt, societatea în categorii.

Mai mult, potrivit profesorului, românii nu au o percepţie a spaţiului public şi a spaţiului social. În plus, aceştia îşi fixează punctul central (filosoficul „locus of control”) în exterior şi nu în ei înşişi, ceea ce înseamnă că îndeplinirea aşteptărilor lor depinde foarte puţin de ei înşişi şi în mare măsură de factori externi.

«De ce nu poate ca să ni se dea?»

„Mă obsedează vorbele unei femei, pe care am văzut-o într-o seară la OTV. Mi s-a părut o frază elaborată, care semiotic înglobează toate dorinţele sociale ale românului de rând: «De ce nu poate ca să ni se dea?». În România, Preşedintele trebuie să dea de toate”, spune profesorul.

Mai mult, cercetarea a fost realizată în comparaţie cu alte trei ţări, Marea Britanie, Franţa şi Danemarca, ţări cu tradiţie în ceea ce priveşte democraţia participativă, dar şi strategiile de politici publice. Deşi cele trei ţări se trag din tradiţii diferite în ceea ce priveşte politicile sociale, România găseşte lucruri în comun cu fiecare dintre cele trei ţări.

Spre exemplu, 31% dintre români şi 34% dintre danezi, consideră că toţi oamenii care au nevoie ar trebui să primească pensii de stat, indiferent dacă au contribuit la sistemul de pensii sau nu. Asta în condiţiile în care doar 29% dintre francezi şi 26% dintre englezi sunt de aceeaşi părere.

48% dintre români şi 42% dintre danezi cred că locuinţele sociale ar trebui să li se adreseze celor care au nevoie, indiferent de contribuţia lor la sistem, în timp ce doar 31% dintre englezi şi 39% dintre francezi sunt de aceeaşi părere.

Şi francezii ar impozita marile averi

Dacă 48% dintre români consideră că cei bogaţi ar trebui suprataxaţi în vreme de criză, de aceeaşi părere sunt şi 46% dintre francezi. Românii rămân însă cei mai dispuşi să susţină reduceri ale cheltuielilor publice dintre toţi respondenţii: ar fi dispuşi să taie bani de la poliţie, transport în comun, apărare naţională, învăţământ superior şi servicii comunitare.

În Marea Britanie, cei mai mulţi respondenţi susţin reduceri ale cheltuielilor publice pentru prestaţii sociale: ajutor de şomaj, concedii de maternitate sau paternitate şi alocaţia copiilor.

În Franţa, apărarea naţională este domeniul unde cei mai mulţi intervievaţi consideră că ar putea fi reduse cheltuielile, acesta fiind urmat de serviciile de locuire sau comunitare.

În Danemarca, majoritatea intervievaţilor ar alege apărarea naţională pentru reduceri bugetare, acest domeniu fiind urmat de alocaţia copiilor şi de serviciile comunitare, precum şi de locuinţele sociale.

Franţa, Marea Britanie şi Danemarca, trei modele diferite de stat social

Sociologul Vasile Dâncu a explicat că ţările în care a fost realizat studiul au fost alese pentru că au sunt state care adopta un anumit model social de multă vreme, având tradiţie şi coerenţă în aplicarea politicilor publice, iar rezultate au fost prezentate în contrast cu România pentru a

Danemarca este un stat social-democrat, care se bazează pe strategii de investiţii socale, care are grijă de cetăţeni „din leagăn până în mormân”, deci de toate grupurile vulnerabile la orice vârstă şi indiferent de contribuţiile acestora la bugetul de stat.

Franţa este un stat social conservator ce oferă un grad ridicat de protecţie în primul rând celor care contribuie la bugetul de stat. De asemenea, Franţa reglementează ocuparea forţei de muncă şi piaţa muncii.

Marea Britanie împrumută modelul social anglo-saxon care a adoptat elemente ale investiţiei sociale, însă beneficiile rămân relativ scăzute. Aici, există o dependenţă crescută faţă de orientarea şi evaluarea resurselor, iar o proporţie considerabilă a serviciilor de stat a fost privatizată.