România, ţara din UE cu cele mai multe decese care puteau fi evitate

FOTO: Arhivă

România este pe primul loc (cu un procent de 48,6%) la rata deceselor în rândul persoanelor sub 75 de ani care puteau fi evitate dacă sistemul medical ar fi oferit la timp asistenţa medicală potrivită. Cel puţin aşa arată datele Eurostat, publicate vineri.

În Uniunea Europeană 1,7 milioane de persoane cu vârste sub 75 de ani au decedat în 2015. Din totalul deceselor, mai mult de 570.000 (33,1%) ar fi putut fi evitate. Cu alte cuvinte, un deces din 3 în UE putea fi preîntâmpinat dacă se făcea uz cum trebuie de cunoştiinţele medicale şi tehnologia adecvată, arată datele Eurostat.

Termenul de „deces evitabil“  se referă la acele decese (pentru anumite grupe de vârstă şi de anumite boli) care puteau fi evitate dacă afecţiunea ar fi fost depistată la timp şi tratată corespunzător.

Pe de altă parte, conceptul poate fi înţeles în sens mai larg, incluzând şi decesele ce ar fi putut fi preîntâmpinate prin politici publice, intervenţia asupra unor factori de stil de viaţă, statutul socio-economic sau mediul înconjurător.

Insuficienţa cardiacă a reprezentat cauza celor mai multe dintre decesele potenţial evitabile: peste 180 mii, însemnând 32% din totalul cazurilor. Accidentul vascular cerebral este a doua cauză, în sensul nivelului de răspândire, a acestor decese (mai mult de 89 de mii-16%). Urmează cancerul colorectal (mai mult de 66.800 de decese- 12%), cancerul de sân (aproximativ 49.900 de decese- 9%), hipertensiunea (30.400 de decese-5%) şi pneumonia (aproape 26,000 de decese- 5%).

Cea mai mare pondere a deceselor care pot fi evitate, în România

Proporţiile deceselor potenţial evitabile prin asistenţa medicală optimă variază considerabil între statele membre ale UE. Cea mai mare parte a deceselor care puteau fi preîntâmpinate a fost înregistrată în România (48,6%). Ţara noastră este urmată de Letonia (47,5%), Lituania (47,0%) şi Slovacia (44,2%).

Pe de altă parte, cota a fost mai mică de un sfert în Franţa (23,6%) şi între 25% şi 30% în următoarele state: Belgia (26,0%), Danemarca (26,6%), Ţările de Jos (28,1%) şi Polonia (29,9%) .

Românul care se îngrijeşte de boală, nu de sănătate

Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor din România, afirmă că totul pleacă de la managementul defectuos din sănătate.

„Nu ştim să gestionăm fondurile în interesul pacientului, care oricum sunt puţine. De altfel, statul român alocă cei mai puţini bani pentru sănătate din UE. Or, aceşti doi factori evident că duc la precarizarea sistemului de sănătate, cât şi a stării pacientului. Noi ne confruntăm cu lipsa de aparatură medicală care să detecteze boli precum cancerul în stadiul incipient. Apoi, este o problemă şi cu lipsa de informare în rândul pacienţilor. La noi încă persistă gândirea românului care se îngrijeşte de boală, nu de sănătate. Nu există o cultură a prevenţiei“, a explicat Barbu.

Cea mai mare parte a deceselor care pot fi evitate a fost înregistrată în România (48,6%)