Procesul de îmbătrânire demografică s-a accentuat în acest an. Cum s-a ajuns aici

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Procesul de îmbătrânire demografică s-a accentuat în acest an, arată Institutul Naţional de Statistică. Efectele migraţiei, scăderea drastică a natalităţii şi creşterea speranţei de viaţă sunt câteva dintre motivele pentru care raportul între bătrâni şi tineri s-a inversat.

Concret, populaţia vârstnică de 65 ani şi peste a depăşit cu peste 301.000 persoane populaţia tânără de 0-14 ani (3,576 milioane faţă de 3,275 milioane persoane), astfel că indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 107,7 (la 1 iulie 2016) la 109,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 iulie 2017). 

Potrivit INS, vârsta medie a populaţiei a fost de 41,2 ani, cu 0,1 ani mai mare decât la 1 iulie 2016. Vârsta mediană a fost de 41 ani, în creştere cu 0,4 ani faţă de 1 iulie 2016.

Statisticile nu îi surprind pe specialişti, care afirmă că tendinţa de îmbătrânire demografică este una specific europeană. Dar ea are consecinţe pe termen lung asupra întregii societăţi româneşti, atrage atenţia sociologul Mircea Kivu. Acesta susţine că în viitorul apropiat tinerii de la noi din ţară vor continua să plece pe capete, lăsând în urmă părinţi şi bunici bolnavi, care vor deveni o povară pentru sistemul de sănătate.

„Procesul de îmbătrânire al populaţiei este mai vechi. Însă el ne afectează acum pentru că numărul contribuabililor e în scădere pe când numărul celor care beneficiază de contribuţii şi ajutoare, fie că vorbim de pensii sau de sănătate, este mai mare. Chiar dacă o astfel de situaţie se întâlneşte şi la nivel european, în ţările dezvoltate procesul este atenuat de imigrare. Sunt români care contribuie cu taxe acolo, care au făcut copii acolo. Situaţia va fi şi mai gravă”, a explicat sociologul Mircea Kivu. 

„Pensionarii au experienţa anilor de muncă”

În ceea ce-i priveşte pe bătrâni, cifrele atestă că cei mai mulţi dintre aceştia suferă de patologii cronice. Astfel, deşi speranţa de viaţă a crescut, graţie medicamentelor şi intervenţiilor la care au fost supuşi, presiunea pe sistemul de sănătate este majoră. Şi sistemul de pensii are şi va avea de suferit, subliniază aceiaşi specialişti. 

„Bătrânii trăiesc în sărăcie, au pensii mici, nu au posibilitatea să mai lucreze part time şi devin o povară pentru cei din jur. În străinătate este diferit. Pot face voluntariat, sunt domenii în care expertiza pensionarilor este foarte importantă”, a arată specialiştii.

„Femeia modernă este una emancipată”

Un alt motiv pentru care s-a accentuat procesul de îmbătrânire este şi scăderea drastică a natalităţii. În plus, dacă în urmă cu 20 de ani, mediul rural era principalul rezervor din punct de vedere al natalităţii, satele sunt acum lipsite de tineri. Cei mai mulţi au plecat fie la oraş, fie muncesc în străinătate. Iar femeile, spun specialiştii, pun accent pe studii şi carieră şi lasă familia pe un plan secundar. 

De asemenea, relaţiile de cuplu s-au schimbat, iar tinerii nu se mai căsătoresc, ci trăiesc în concubinaj. „Nu avem nici politici care să încurajeze creşterea natalităţii. Aceşti tineri au nevoie de facilităţi fiscale, să li se acorde sprijin financiar, să crească alocaţiile. România nu face asta”, arată specialiştii. 

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite