Populaţia României ar putea să scadă la 17,1 milioane persoane în anul 2040
0
Populaţia României ar putea să scadă la 17,1 milioane de persoane în anul 2040 şi s-ar putea situa sub pragul de 15 milioane de persoane în anul 2060. Aşa a declarat Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), cu ocazia Zilei Mondiale a Populaţiei.
Potrivit Eurostat, populaţia României ar putea să scadă la 17,44 milioane persoane în 2060 (cu 12,9%) şi la 16,34 milioane persoane în anul 2080 (cu 18,4%), în timp ce proiecţiile Diviziei pentru populaţie a ONU arată că populaţia României ar putea ajunge la 16,43 milioane persoane în 2060 şi la 13,96 milioane persoane în 2080, transmite Agerpres.
Conform sursei citate, la 1 ianuarie 2014, populaţia rezidenţă a României se cifra la 19,942 milioane persoane, scăzând pentru prima oară după 1968 sub 20 de milioane de persoane.
Migraţia externă - cauza sporului negativ al populaţiei
În perioada 2002-2014, populaţia rezidenţă a României a scăzut cu aproape 1,7 milioane persoane (8%), cele mai semnificative scăderi fiind înregistrate în anii 2007 (cu 1,47%) şi 2008 (cu 1,65%), în timp ce după anul 2010 se înregistrează o relativă stabilizare, a afirmat preşedintele INS.
El a arătat că, până în 2009, scăderea populaţiei a fost determinată în principal de migraţia externă, în timp ce după 2010 cauza dominantă a fost sporul negativ al populaţiei.
Potrivit INS, cauzele reducerii populaţiei României au fost reducerea ratei natalităţii în ultimii 25 de ani, de la 16 la mia de femei în 1989 la 8,9 în 2013, creşterea vârstei medii a mamei la prima naştere, de la 23,7 ani în 2000 la 26,2 ani în 2012, scăderea ratei de fertilitate, de la 66,3 născuţi-vii la mia de femei la vârstă fertilă (15-49 ani) în 1989 la 37,5 în 2012, dar şi migraţia externă.
Comparativ cu 1 ianuarie 2013, la 1 ianuarie 2014 se remarcă adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică, susţin statisticienii, prin reducerea ponderii populaţiei tinere (de 0‑14 ani) de la 15,7% la 15,5% (-49,5 mii persoane) şi creşterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani şi peste) de la 16,3% la 16,5% (+39,2 mii persoane).
Populaţia adultă (15-64 ani) reprezintă 68,0% din total, în scădere cu 67,1 mii persoane faţă de începutul anului 2013. În cadrul populaţiei adulte a crescut ponderea grupelor de vârstă 15-19 ani, 25-29 ani, 35-39 ani, 45-49 ani şi 60-64 ani şi a scăzut cea a grupelor de vârstă 20-24 ani, 30-34 ani, 40-44 ani şi 50-59 ani, mai arată datele INS.
Peste 10 milioane de locuitori, cantonaţi în mediul urban
Potrivit INS, în mediul urban locuiesc 10,74 milioane de persoane, adică peste jumătate din populaţia ţării (53,9%).
La 20 octombrie 2011, din cele 320 municipii şi oraşe, doar 20 de oraşe aveau populaţie rezidentă de peste 100.000 de locuitori. Municipiul Bucureşti deţinea 17,3% din populaţia urbană şi 9,4% din populaţia ţării.
Primele 10 mari oraşe (municipii) din punct de vedere al numărului populaţiei rezidente:
- 1. Bucureşti - 1883,4 mii locuitori
- 6. Craiova - 269,5 mii locuitori
- 2. Cluj - 324,6 mii locuitori
- 7. Braşov - 253,2 mii locuitori
- 3. Timişoara - 319,3 mii locuitori
- 8. Galaţi - 249,4 mii locuitori
- 4. Iaşi - 290,4 mii locuitori
- 9. Ploieşti - 209,9 mii locuitori
- 5. Constanţa - 283,9 mii locuitori
- 10. Oradea – 196,4 mii locuitori
În ceea ce priveşte mediul rural, în cele 2.861 comune, conform rezultatelor Recensământului Locuinţelor şi Populaţiei din octombrie 2011, locuiau 9195,3 mii persoane, reprezenţând 46,1% din populaţia ţării. Mărimea medie a unei comune este de 3.214 locuitori.
De asemenea, regiunea de dezvoltare Nord-Est (cu judeţele: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui) deţinea cel mai mare număr de locuitori, cu o pondere de 16,4% în populaţia rezidentă a ţării.
La polul opus se situa regiunea de dezvoltare Vest (formată din judeţele: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş) cu o pondere doar de 9,1% în populaţia rezidentă a ţării. Regiunea de dezvoltare Bucureşti–Ilfov este cea mai urbanizată regiune, populaţia urbană reprezentând 90,2% din populaţia totală a regiunii.
„Creşterea populaţiei mondiale este o problemă căreia i se caută explicaţii ştiinţifice şi i se propun strategii integrate la fel ca şi celorlalte probleme care au dobândit un statut global, chiar dacă în anumite zone ale Terrei populaţia evoluează uneori în contradicţie cu tendinţa generală, aşa cum se întâmplă în „Bătrâna Europă”. Continentul nostru îşi justifică numele prin creşterea vârstei medii a locuitorilor şi scăderea continuă a populaţiei, ca şi în România”, potrivit INS.
Nicio prognoză de creştere a populaţiei ţării
În perspectiva anului 2060, se anticipează că numărul populaţei României va continua să scadă cu aproximativ 7 milioane locuitori (varianta mediană), în comparaţie cu populaţia rezidentă înregistrată în 2013, mai arată specialiştii.
„În nici o variantă de proiectare, populaţia României nu va înregistra creşteri. În varianta optimistă (presupunând creşterea fertilităţii, creşterea speranţei de viaţă şi un sold pozitiv al migraţiei externe), în 2060, ţara noastră ar avea cu 5,7 milioane locuitori mai puţin faţă de 2013, iar în cea pesimistă (presupunând scăderea şi apoi menţinerea la un nivel redus a fertilităţii, creşterea speranţei de viaţă şi un sold pozitiv al migraţiei externe) populaţia s-ar diminua cu 7,2 milioane locuitori”, se mai arată în comunicatul INS.
Populaţia în lume
Divizia de Populaţie ONU a publicat şi o serie de date referitoare la populaţia altor ţări:
- la 1 ianuarie 2014, populaţia lumii a fost de 7,2 miliarde locuitori
- pentru anul 2060 se prognozează că populaţia va fi de aproape 10 miliarde locuitori
- se estimează că populaţia Terrei va creşte anual cu 1,1%
- în prezent, la nivelul planetei se estimează că la fiecare secundă se înregistrează 4,3 naşteri şi 1,8 decese;
- ţara cu cea mai mare creştere a populaţiei, în anul 2013, a fost India, urmată de China, Nigeria, Pakistan şi Etiopia.
Pe aceeaşi temă:
STATISTICI Populaţia României a coborât sub 20 milioane de locuitori
CIFRE România îmbătrâneşte. Din ce în ce mai puţini copii serbaţi de 1 iunie
Se încarcă comentariile...
