Medicii nu vor mai fi funcţionari publici. Cei care condiţionează actul medical vor primi pedepse mai mici

Medicii care condiţionează actul medical de plicul cu bani vor primi pedepse mai mici cu o treime în cazul în care vor fi găsiţi vinovaţi de corupţie după ce parlamentarii au votat o lege prin care doctorii nu mai au statut de funcţionar public şi nici nu pot fi asimilaţi acestuia.

Medicii care condiţionează actul medical de primirea unor sume de bani vor scăpa mai uşor de rigorile legii. Asta după ce senatorii şi deputaţii au votat favorabil proiectul prin care medicul nu mai este considerat funcţionar public şi nici nu este asimilat acestuia. Legea a fost trimisă spre promulgare, pentru a doua oară, preşedintelui Traian Băsescu. În vară, acesta a cerut o reexaminare a legii, arătând în expunerea de motive că prin această modificare „medicilor li se diminuează răspunderea penală pentru toate infracţiunile la care subiectul activ este un funcţionar public, în sensul legii penale”.
 
În acest moment, Ordonanţa 2/2014 nu mai poate fi respinsă şi trebuie să fie promulgată în forma sa iniţială, arată Consiliul Naţional al Colegiului Medicilor din România (CMR). „Este primul pas prin care se reclădeşte încrederea între pacient şi medic. Până acum, acesta era echivalat cu funcţionarul public. Practic, medicul nu va mai fi judecat după regulile funcţionarului public, aşa cum s-a întâmplat în ultimii ani. Nu mai poate să vină Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) peste ei”, a explicat profesorul Vasile Astărăstoae, preşedintele CMR.

Potrivit acestuia, unul dintre motivele pentru care medicii au plecat din sistemul de sănătate a fost statutul de funcţionar public pe care îl au în România.  „Având în vedere natura profesiei de medic şi obligaţiile fundamentale ale medicului faţă de pacientul său, medicul nu este funcţionar public şi nu poate fi asimilat acestuia”, se arată în Ordonanţa 2/2014.

Pedepse reduse cu o treime

Specialiştii în drept au explicat că prin adoptarea ordonanţei medicii sunt încadraţi la categoria „funcţionari”, iar în cazul acestora pedepsele din Codul Penal pentru actele de corupţie sunt cu o treime mai mici decât în cazul celor comise de funcţionarii publici.

„Nu cred că poţi stârpi corupţia cu ajutorul procurorilor. De trei ani, de când intră oameni la închisoare pe bandă rulantă, nu s-au adus modificări esenţiale legislaţiei, aşa cum era normal. Corupţia se stârpeşte cu legi bine făcute, cu proceduri bine definite, prin mijloace de prevenire nu prin măsuri punitive”, este de părere şi sociologul Mircea Kivu.

Ponta: „E o prostie ideea că medicul e funcţionar public!”

La rândul său, premierul Victor Ponta a declarat că „e o prostie ideea că pe medicii îi faci funcţionari publici”. Primul ministru a precizat că aceştia trebuie să aibă dreptul de a obţine şi alte venituri.
„E o discuţie mai lungă pe care am avut-o cu Colegiul Medicilor şi e vorba de o reformă reală a statutului medicilor şi a personalului medical. Eu sunt de părere că trebuie să aibă o relaţie contractuală doar şi exclusiv cu spitalul, cu unitatea în care lucrează şi, din acest punct de vedere, să aibă acces şi la alt gen de venituri”, a declarat Ponta în luna mai a acestui an.

Au încălcat jurământul lui Hipocrate

Cel mai răsunător caz de corupţie din sistemul medical, din ultimii ani, a fost cel al medicilor de la Spitalul Clinic de Urgenţă de Chirurgie Plastică, Reconstructivă şi Arsuri, din Capitală.

În acest dosar, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti au trimis în judecată, în iulie 2014, nu mai puţin de 64 de persoane, dintre care 20 de cadre medicale. Printre aceştia se numără Vitalie Stan (managerul spitalului), Nicolae Antohi, Ivan Vătămescu, Carmen Ileana Boiangiu şi Viorel Sorin Parască. Medicii judecaţi făceau operaţii estetice la spitalul de stat, iar pentru a-şi recupera banii menţionau în documentaţia medicală diagnostice false, pentru ca intervenţiile să poată fi decontate la Casa de Asigurări de Sănătate. Pacienţii plăteau sume cuprinse între 450 şi 3.400 de euro, în funcţie de tipul intervenţiei, mult mai puţin decât costă ele în realitate.

Un alt caz de corupţie care a scandalizat opinia publică a fost înregistrat la Spitalul de copii ”Grigore Alexandrescu”. Medicul chirurg Gheorghe Ştefan Ozsvath şi medicul anestezist Florin Rusu au fost reţinuţi în aprilie 2013 pentru că au fost acuzaţi că au cerut bani unor familii pentru a le opera copiii. Medicii ar fi cerut între 600 şi 1.000 de lei pentru fiecare intervenţie chirurgicală. Asupra celor doi au fost găsiţi peste 3.000 de lei, pe care nu i-au putut justifica.

Culmea, în 2011, medicul Gheorghe Ştefan Ozsvath fusese decorat de preşedintele Traian Băsescu pentru modul în care a acţionat la salvarea nou-născuţilor în cazul incendiului de la Maternitatea Giuleşti.

Lua şpagă de la bolnavii de cancer

Un alt caz revoltător s-a petrecut anul acesta la Miercurea Ciuc. În iulie, procurorii DNA l-au inculpat pentru luare de mită pe medicul Csiki Csongor, şeful Compartimentului Oncologie din Spitalul Judeţean de Urgenţă Miercurea Ciuc şi coordonator judeţean al Programului naţional de oncologie pentru judeţul Harghita.

Potrivit anchetatorilor, Csiki Csongor lua bani de la bolnavii de cancer, în schimbul eliberării unei reţete periodice sau a unor consultaţii. Medicul a fost prins după ce a primit mită de la 13 bolnavi suma de 810 lei, dar şi şi cafea şi băuturi alcoolice.