Medici, despre posibila lipsă a liniilor de gardă în spitale: „E o criză fără precedent, pacienţii riscă să nu mai primească servicii“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Doctorii atrag atenţia că sunt şanse foarte mari ca o parte din unităţile sanitare din ţară să rămână fără linii de gardă de la 1 septembrie. Noile contracte abia au ajuns la medici, dar aceştia sunt nemulţumiţi de forma lor şi refuză, în multe judeţe, să le semneze. Managerii de spitale pun însă presiune.

Medicii ameninţă că de pe 1 septembrie nu vor mai asigura liniile de gardă, iar în caz de urgenţă românii se vor prezenta degeaba la spitale că nu va avea cine să le acorde primul ajutor. Criza fără precedent vine ca urmare a faptului că doctorii din majoritatea spitalelor din ţară refuză să semneze contractele de muncă cu timp parţial. Medicii susţin că vor fi obligaţi să facă gărzi, pentru care vor primi o remuneraţie calculată la salariul de bază din 2009. 

„Pentru prima dată, există riscul ca din septembrie pacienţii să nu primească îngrijiri în urgenţe.Consecinţele merg mai departe, dacă un spital rămâne fără linii de gardă, el riscă să primească mai puţini bani de la casele de sănătate şi să intre într-o altă categorie decât cea în care e. Este foarte multă presiune în sistem, dar îi sfătuim pe medici să nu ajungă în situaţia în care să nu le acorde îngrijiri pacienţilor veniţi în urgenţă”, a declarat, pentru „Adevărul”, doctorul Gheorghe Borcean, preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR). 

Forul condus de acesta a atras atenţia asupra crizei gărzilor, care a rămas, de fapt, nerezolvată, după o întâlnire pe care au avut-o în Capitală toţi cei 41 de preşedinţi de colegii ale medicilor din ţară. Concret, la baza refuzului medicilor de a asigura continuitatea gărzilor stau mai multe motive.

Plată diferită pentru aceeaşi muncă prestată

Cea mai mare problemă e legată de existenţa a două contracte de muncă cu acelaşi angajator, una cu durată normală, cealaltă cu durată parţială, retribuite diferit. „Pentru acelaşi angajat, stabileşte două valori de plată. Ministerul Sănătăţii ar fi trebuit să vină cu norme de aplicare, dar asta nu s-a întâmplat până acum, deşi ordonanţa de urgenţă a intrat în vigoare de aproape o lună”, a completat Gheorghe Borcean, precizând că sunt manageri de spitale care fac presiuni asupra oamenilor din subordine şi îi obligă să semneze contracte cu care aceştia nu sunt de acord. 

Astfel de situaţii există deja la unităţi sanitare mari din Capitală, inclusiv la Spitalul Floreasca, Colţea sau Universitar. „Sunt numeroase încercări de intimidare. Şanse reale ca aceste contracte să nu fie semnate chiar există. La Institutul Oncologic Bucureşti, spre exemplu, ieri am primit un astfel de contract. Nu l-am semnat, am scris obiecţiunile pe el, pentru că era încheiat pe perioadă nedeterminată, ora de gardă fiind plătită la nivelul din 2009. Suntem în momentul unei schimbări, de aici şi atâta confuzie. A fost o bâlbâială a autorităţilor de la bun început”, a explicat, pentru „Adevărul”, doctorul Bogdan Tănase, preşedintele Alianţei Medicilor. 

Intimidarea nu funcţionează 

Dacă pe medicii din Bucureşti se pune presiune pentru a semna contractele pentru a nu-i lipsi pe pacienţi de servicii de sănătate, medicii care lucrează la Spitalul Judeţean Oradea au decis să dea undă verde propunerii Ministerului Sănătăţii. 

„S-au semnat deja contractele, la nivelul salarial din 2009, cu amendamentul că din octombrie vom fi plătiţi diferit. Nu e corect ceea ce se întâmplă acum, exact acelaşi efort se depune şi în garda suplimentară. Este o situaţie de criză fără precedent în sistem. Odată ce s-a stabilit o grilă de salarizare, măcar să se respecte. Şi-aşa sunt puţini cei care au rămas, măcar ei să fie păstraţi. Presiunea face foarte mult rău pacientului, în primul rând”, a subliniat şi doctorul Carmen Pantiş, medic anestezist la Spitalul Judeţean Oradea. 

Specialista, fost manager al unităţii medicale, spune că, în prezent, banii pentru gărzi trebuie daţi din veniturile suplimentare ale spitalelor şi că modificarea prin care gărzile suplimentare vor fi achitate direct din bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nu a fost făcută. „E doar un anunţ, dar nu e nimic scris negru pe alb”, a completat Pantiş.

Pacienţii nu ştiu pe cine să tragă la răspundere

Pe bună dreptate, speriaţi sunt pacienţii care, dacă vor ajunge în situaţia de a nu beneficia de asistenţă medicală, nu au nici cea mai mică idee pe cine ar putea trage la răspundere. „Obligativitatea gărzilor nu mai există, dar ar trebui să existe responsabilitate. Toate problemele astea se răsfrâng mereu asupra noastră şi nici nu vom şti a cui e vina – a medicului, a autorităţilor sau a spitalului. E ca la loterie”, a declarat şi Radu Gănescu, preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor Cronici din România (COPAC).

Ministerul Sănătăţii anunţa, pe 8 august, că Guvernul va aloca aproximativ 100 de milioane de lei pentru plata gărzilor suplimentare efectuate de medici începând din octombrie. Spre exemplu, un anestezist cu toate gradele şi cu o vechime de 20 de ani în sistem, care acum primeşte 280 de lei pe o gardă, ar putea obţine dublu începând cu luna octombrie, potrivit autorităţilor, care îi asigură pe aceştia că vor primi un tarif orar corespunzător salariului din 2016.  

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite