Naşpa la „Marius Nasta“, spitalul care moare cu tot cu pacienţi

FOTO Adevarul

Institutul de Pneumologie este unul dintre spitalele care au rămas adevărate focare de infecţie, la trei ani după ce o parte din victimele de la Colectiv au fost ucise de nosocomiale. Medicii acuză autorităţile că „lasă oameni să moară“  prin subfinanţarea sistemului de sănătate.

Nu mai puţin de 13 pacienţi au murit de la începutul anului la Institutul de Pneumologie „Marius Nasta” din Capitală după ce au fost infectaţi cu bacterii. Dezvălurile au fost făcute de conducerea spitalului după o anchetă a Direcţiei de Sănătate Publică şi vin în contextul în care iniţial se ştia că doar cinci persoane au fost răpuse de acinetobacter, bacteria care a închis nu doar terapia intensivă din spital, ci şi blocul operator. 

Concret, mai multe controale dispuse de Direcţia de Sănătate Publică a municipiului Bucureşti au evidenţiat că numărul bolnavilor infectaţi cu acinetobacter era, de fapt, de trei ori mai mare. 

„În 2019, ca urmare a analizei cazurilor de infecţii din institut, acinetobacter a fost identificat la 17 pacienţi, din care patru s-au externat şi 13 au decedat. Toţi pacienţii diagnosticaţi erau pacienţi cu multiple afecţiuni cronice şi spitalizări anterioare”, a declarat pneumologul Beatrice Mahler, directorul spitalului care a adăugat că raportarea la DSP Bucureşti s-a făcut pentru 14 cazuri, în condiţiile în care pentru trei dintre pacienţi confirmarea infecţiei s-a făcut post-mortem.

Când ar putea fi redeschise terapia intensivă şi blocul operator 

Cel mai mare institut de pneumologie nu a scăpat neamendat. Mai exact, inspectorii sanitari au aplicat două avertismente unităţii sanitare şi 16 amenzi, totalizând o valoarea de 12.500 de lei. Oficialii DSP Bucureşti vor decide azi dacă se pot lua noi probe de pe suprafeţele din spital. „Dacă acestea vor fi conforme, după 72 de ore putem să redeschidem anestezia terapia intensivă”, a completat medicul Beatrice Mahler, adăugând că procedurile de curăţenie sunt în curs de finalizare.

Direct responsabil ar fi fost medicul epidemiolog, spune conducerea spitalului, care i-a cerut acestuia şi un raport scris. Epidemiologul, însă, şi-a dat demisia, care nu a fost încă acceptată de conducere.

„E dramatic ce se întâmplă la Institutul Marius Nasta din Capitală. Deşi mor oameni, nu e pedepsit nimeni. Trebuie să mergem noi, pacienţii, să dăm în judecată spitalul. Dosarele sunt de multe ori respinse. Pacienţii români mor cu zile fără să le facă cineva dreptate. E nevoie de controale mai dese şi de sancţiuni mai dure, acum sunt prea mici aceste amenzi”, a explicat, pentru „Adevărul”, Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor (ANPP). 

Toate spitalele din ţară, doldora de infecţii nosocomiale

Pe de altă parte, reprezentantul pacienţilor recunoaşte că practic toate spitalele au probleme legate de infecţiile intraspitaliceşti. De altfel, primul bolnav de la Nasta la care a fost semnalat acinetobacterul a fost adus, prin transfer, de la Institutul de Boli Infecţioase Matei Balş din Capitală. Medicii de la Marius Nasta şi-au asumat însă aducerea lui în spital, în condiţiile în care transferul la un institutut specializat în pneumologie reprezenta singura şansă la viaţă a bărbatului, care însă a murit răpus de suprainfecţia cu acinetobacter. 

„Toate spitalele, cu mici excepţii, sunt pline de infecţii nosocomiale. Nu dispun de specialişti epidemiologi, nu funcţionează colectivul de epidemiologie, nu au asistenţi medicali. La un spital cu peste 400 de paturi ar trebui să fie cel puţin un epidemiolog şi trei asistente medicale. În realitate nu se întâmplă asta. De la tragedia din Colectiv, care a scos la iveală problematica infecţiilor din spitale, nu s-a întâmplat nimic concret. Oamenii mor cu zile”, a comentat Vasile Barbu.

Dintre cele 64 de decese întregistrate în tragedia de la Colectiv, 37 s-au produs în spitale, iar 13 dintre acestea au fost provocate de infecţii nosocomiale, potrivit unei investigaţii publicate de Mirela Neag şi Cătălin Tolontan, care au avut acces la dosarele pacienţilor. 

„Noi lăudam Institutul Marius Nasta că au avut curajul să facă publice infecţiile nosocomiale. Managerul răspunde de controlul şi prevenirea infecţiilor nosocomiale dar nu le execută el, ci specialiştii în baza fişei postului. Dacă epidemiologul a ascuns infecţiile sub preş, este un lucru foarte grav”, a mai spus reprezentantul pacienţilor. 

Voiculescu: „Reguli sunt, dar ele nu se respectă”

Chiar dacă raportarea infecţiilor nosocomiale s-a mai îmbunătăţit după tragedia din Clubul Colectiv din 2015, un raport făcut de Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC) subliniază că infecţiile intraspitaliceşti din România sunt o consecinţă directă a subfinanţării sistemului de sănătate. Experţii europeni subliniau în raportul menţionat că în ciuda actelor normative elaborate de autorităţi, spitalele au rămas adevărate focare de infecţii pentru cei care le trec pragul.  

„Reguli mai multe şi mai bune sunt. Doar eu am semnat şase ordine de ministru pe infecţii nosocomiale, pe diverse aspecte, de la rezistenţa la antibiotice la igiena din spitale şi aşa mai departe. În mod evident, ele nu sunt respectate. De asemenea, nu există mecanisme de control. Vorbim aici de mecanismele interne ale spitalului dar şi de mecanismele centralizate, respectiv de Inspecţia Sanitară de Stat. Ei bine, Inspecţia Sanitară este profund politizată. Pe consumul de antibiotice nu am văzut să se mai facă ceva, la nivel de campanie de informare. În plus, avem o problemă majoră cu specialiştii, sunt puţini şi nu sunt încurajaţi de spitale să respecte norma de personal”, a declarat, pentru „Adevărul”, Vlad Voiculescu, fost ministru al Sănătăţii. 

Care sunt soluţiile

Potrivit acestuia, strategic vorbind, infecţiile nosocomiale sunt rezultatul consumului necontrolat de antibiotice, al nerespectării regulilor şi a infrastructurii precare.

„Fiecare are câte o soluţie. Spre exemplu, soluţia pentru infrastructură este să investeşti cu cap, să nu duci banii în altă parte, pentru igienă sunt mecanisme de control iar pentru antibiotice îţi trebuie specialişti şi supraveghere clară. Dar asta nu se întâmplă. Am auzit diverşi manageri spunând că sunt în România spitale fără infecţii intraspitaliceşti. Aşa ceva nu există, dar evident că sunt diferenţe între spitale, altele cu mai multe infecţii, altele cu mai puţine”, a completat Vlad Voiculescu.

De ce nu s-a făcut transplant de plămâni la Institutul Marius Nasta

Un spital cu o infrastructură precară este chiar Institutul Marius Nasta din Capitală, vechi de peste 100 de ani, dar în care nu s-a investit deloc, cu toate că dispune de cei mai buni specialişti în pneumologie din ţară şi ar fi putut face transplant de plămâni, mai ales că planuri în acest sens au fost prezentate în repetate rânduri de chirurgii pneumologi din spital. 

În schimb, transplant de plămâni s-a făcut la Spitalul Sfânta Maria din Capitală, unitate sanitară care nu dispunea de medici pneumologi în momentul în care a primit acreditarea de la Agenţia Naţională de Transplant în 2016. 

„Întrebarea este de ce nu s-a investit la Institutul Marius Nasta, singurul spital cu tradiţie în pneumologie, care are specialişti. Investiţiile într-un spital sau în altul nu au cum să fie justificate politic. De ce au renovat o mansardă într-un spital de sector din Bucureşti în loc să investească acolo unde era cea mai mare nevoie, respectiv la Institutul Marius Nasta din Capitală, nu ştiu. Spaţiu are, e foarte ofertant şi oamenii de acolo au venit cu tot felul de planuri”, a conchis fostul ministru al Sănătăţii, Vlad Voiculescu.