Analiză Institutul pentru Politici Publice: Ministerul Sănătăţii se auto-mutilează şi centralizează puterea la nivelul instituţiei fără să-i pese de calitatea actului medical

O analiză a Institutului pentru Politici Publice (IPP) asupra reorganizării sistemului sanitar românesc arată că „Ministerul Sănătăţii se auto-mutilează, delegând cele mai importante atribuţii noilor structuri din subordine”: Agenţia Naţională de Programe de Sănătate (ANPS) şi Agenţia Naţională de Achiziţii şi Investiţii în Sănătate (ANAIS).

De asemenea, susţin specialiştii IPP, reorganizarea Ministerului Sănătăţii (MS) sugerează, de fapt, „o centralizare a puterii la nivelul instituţiei şi mai puţin o preocupare înspre creşterea calităţii actului medical prin măsuri de ordin instituţional”.

„Practic, proiectul de reorganizare a Ministerului Sănătăţii avansează deja o schemă instituţională cu opt regiuni, în condiţiile în care nu se cunosc oficial, la acest moment, detaliile reorganizării teritorial - administrative la nivel local”, notează Institutul pentru Politici Publice (IPP).

În subordinea MS vor funcţiona opt autorităţi regionale de sănătate publică, opt servicii regionale de ambulanţă, Agenţia Naţională de Infrastructură Sanitară, Dispozitive Medicale şi Achiziţii Centralizate şi Agenţia Naţională de Programe de Sănătate.

Evaluarea programelor de sănătate, o necesitate

Aceasta din urmă va evalua impactul programelor de sănătate, o „iniţiativă lăudabilă”, după cum se arată în analiza efectuată de IPP. „Este o abordare strategică nepracticată până în prezent”, adaugă specialiştii.

Aceştia susţin că actualul Minister nu mai oferă nicio evaluare asupra performanţei în implementarea programelor, efectele fiind în anumite cazuri dezastruoase. Un exemplu în acest sens este Programul Naţional pentru Sănătatea Femeii şi Copilului, căruia în perioada 2010 – 2011 i-au fost alocaţi 500.000 de euro pentru achiziţia naţională de mijloace contraceptive cu care se preveneau sarcinile nedorite.

„IPP solicită Ministerului să coopteze în noua ANPS specialiştii necesari pentru gestionarea acestei importante activităţi pentru starea de sănătate a populaţiei şi, în acelaşi timp, să elaboreze în perioada următoare indicatorii de evaluare a performanţei programelor, făcând dovada unui nou mod de lucru competitiv în ce priveşte priorităţile finanţate din bani publici”, se arată în document.

Achiziţiile centralizate, o măsură controversată

Cea de-a doua structură creată în Ministerul Sănătăţii prin hotărârea de guvern este Agenţia Naţională de Achiziţii şi Investiţii în Sănătate (ANAIS), care se va ocupa cu achiziţia centralizată a medicamentelor, a aparaturii sau a dispozitivelor medicale. Sistemul de achiziţii centralizate a stârnit un val de nemulţumiri în rândul celor din sistemul sanitar.

„Intuim că o asemenea decizie de centralizare a fost luată în baza unor calcule şi evaluări, astfel că solicităm public Ministerului Sănătăţii să dea publicităţii aceste informaţii pentru a înţelege mai bine trecutul comportamentelor din achiziţiile sistemului sanitar. Fără o asemenea transparenţă privind motivele reale care au stat la baza deciziei de organizare a unei întregi Agenţii responsabile de cele mai mari achiziţii din sănătate, demersul va fi , în mod distructiv, supus unor continue suspiciuni în perioada următoare în loc să se bucure de credibilitatea necesară”, concluzionează experţii Institutului de Politici Publice.

Valoarea anuală a achiziţiilor de produse farmaceutice şi echipamente medicale făcută de spitale era de peste 500 de milioane de euro anual, la acestea adăugându-se achiziţia altor servicii şi consumabile (ex: alimente, servicii de curăţenie, pază etc.) de peste 100 de milioane de euro, se mai arată în analiza institutului. Prin urmare, este necesar un mecanism de control şi prevenţie a conflictelor de interese, adaugă specialiştii IPP.

„Prin faptul că nu există nicio referire la modul în care se va reorganiza Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi la managementul resurselor acesteia care provin de la contributori (în acest moment,  Casa Naţională de Asigurări de Sănătate are practic controlul asupra a 75% din bugetul destinat sănătăţii publice) proiectul afişat spre consultare publică tinde să contribuie la adâncirea fracturii în ceea ce priveşte coerenţa şi eficienţa cheltuirii banilor publici în sistemul de sănătate”, conchid experţii Institutului pentru Politici Publice (IPP).

50 de milioane de euro vor fi economisiţi prin debirocratizarea sistemului

Nicolăescu susţine că aproximativ 50 de milioane de euro vor fi economisiţi prin debirocratizarea sistemului sanitar, după cum arată estimările pe care oficialul le-a prezentat primului ministru Victor Ponta. Din aceşti bani, 20 de milioane ar veni din reorganizarea MS şi a direcţiilor de sănătate publică, iar 30 de milioane, din cea a caselor de asigurări de sănătate judeţene.

Prin procesul de reorganizare din Sănătate vor fi reduse 3.000-4.000 de posturi „din birocraţie“, însă, în urma unei evaluări pe competenţe, ocupanţii acestora vor fi redistribuiţi astfel încât numărul celor fără loc de muncă să fie cât mai mic, a mai declarat ministrul Sănătăţii. Potrivit acestuia, după redistribuirea personalului, cel mult 5% din angajaţi vor intra în şomaj.

În prezent, în casele de asigurări de sănătate şi în direcţiile judeţene de sănătate publică lucrează aproximativ 8.000 de persoane.