INS: România rămâne o ţară a bărbaţilor antreprenor. Femeile cu afaceri sunt de aproape trei ori mai puţine

Majoritatea româncelor cu ocupaţie profesională au statut de salariat FOTO Shutterstock

Un sfert dintre bărbaţii cu ocupaţie profesională deţineau o afacere în România, în anul 2013, faţă de doar 13,1% în cazul femeilor, potrivit INS. Majoritatea româncelor deţin statutul de salariat (67,1%), în timp ce două din 10 femei cu ocupaţie intră în categoria lucrătorilor neremuneraţi, adică muncesc în gospodărie.

Totuşi, proporţia femeilor-patron a crescut uşor faţă de anul 2008, când doar 13% administrau propria afacere şi 19,6% lucrau în propria gopodărie, arată studiul INS, „Femeile şi bărbaţii, parteneriat de muncă şi viaţă”.

Proporţia dintre bărbaţi şi femei în categoria salariaţilor este aproximativ egală şi a crescut uşor în ultimii cinci ani. În 2008, 66,3% dintre bărbaţii cu ocupaţie profesională şi vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani erau salariaţi, faţă de 66,7% femei, iar în 2013, proporţia crescuse la 67,1%, respectiv 67,3%.

Românii cu ocupaţie profesională s-au împuţinat în ultimii cinci ani

Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă a fost în anul 2013 de 60,1%, cu 0,1% sub valoarea din 2012 şi cu 2,5% mai mică decât în 2008, anul care a marcat debutul crizei economice. Astfel, valoarea este cu 4% sub media europeană.

În România, rata de ocupare a femeilor a fost în 2013 cu 15% mai mică decât cea a bărbaţilor, diferenţele între sexe menţinându-se la toate grupele de vârstă.

Şcoala îi salvează pe români de şomaj

Educaţia joacă un rol important în dobândirea cunoştinţelor necesare pentru o integrare mai uşoară pe piaţa muncii, pentru găsirea unui loc de muncă decent, plătit corespunzător şi pentru condiţii mai bune de muncă. Datele statistice indică o legătură directă între nivelul de ocupare şi cel de educaţie. Mai exact, cu cât este mai ridicat nivelul de educaţie, cu atât este mai mare gradul de ocupare.

Mai exact, 82,6% dintre persoanele cu studii universitare sau postuniversitare aveau în 2013 un loc de muncă, faţă de doar 63,7% în cazul persoanelor cu studii medii şi de 42,2% în cazul celor cu un nivel scăzut de educaţie. Totuşi, cele mai multe locuri de muncă disponibile sunt dedicate persoanelor cu studii medii. Astfel, 55% dintre persoanele cu ocupaţie profesională în 2013 aveau studii liceale sau profesionale.

Criza economică a tras România înapoi cu 10 ani

Anul aderării României la Uniunea Europeană a însemnat, din perspectiva şomajului, un an extrem de bun, şomajul înregistrat atingând pragul minim din întreaga perioadă postdecembristă.

Rata şomajului a fost, în 2007, de 2,5 ori mai mică decât cea din perioada anilor 1998-2000 (4,0% în 2007 comparativ cu peste 10% în perioada 1998-2000), iar numărul şomerilor înregistraţi la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) a fost de 368 mii persoane.

După 2000, fenomenul şomajului a intrat în declin până în anul 2007, însă anul care a urmat, în contextul crizei economice, a marcat o nouă creştere a numărului de şomeri, la 4,4%. Mai mult, în 2009, rata şomajului a avut cea mai mare valoare de din perioada post-aderare şi comparabă cu cea din anul 2002.

În 2013, România se situa printre ţările cu o rată a şomajului relativ redusă

În anul 2013, rata a fost de 7,4%, mai mică în cazul femeilor (6,8%), decât în cazul bărbaţilor (7,9%). Totuşi, cu această valoare, România se situa printre ţările cu o rată a şomajului relativ redusă, mai mică decât media UE de 10,8% şi mult mai mică decât Spania (26,1%). Totuşi, faţă de Austria, ţara cu cea mai scăzută rată a şomajului, România se afla cu 2,5 puncte procentuale peste.

Şi datele despre şomaj arată că persoanele cu nivel de educaţie superior sunt mai puţin expuse riscurilor de şomaj.

În 2013, şomajul a afectat într-o măsură mai mare persoanele cu nivel mediu şi scăzut de educaţie, pentru care rata şomajului a fost de 7,8% şi respective, 6,7%. Mai mult, în cazul persoanelor cu nivel scăzut de educaţie, rata şomajului a fost de două ori mai mare la bărbaţi (8,9%), decât la femei (4,3%). În schimb, rata şomajului pentru şomerii cu studii superioare a avut un nivel mult mai redus, de 5,4%.