FOTO VIDEO HIV şi hepatita C fac ravagii printre deţinuţii-narcomani. 90% dintre cei condamnaţi suferă de boli incurabile din cauza lipsei de seringi

0
Publicat:
Ultima actualizare:
90% dintre consumatorii de droguri aflaţi în penitenciare suferă de hepatita C     FOTO Adevărul
90% dintre consumatorii de droguri aflaţi în penitenciare suferă de hepatita C     FOTO Adevărul

Autorităţíle atrag atenţía asupra faptului că există riscul ca toţi consumatorii de droguri din penitenciare se se îmbolnăvească de aceste afecţiuni incurabile pentru că îşi injectează stupefiantele cu aceeaşi seringă.

90 la sută din consumatorii de droguri aflaţi în penitenciare suferă de hepatita C. Mai mult, în numai doi ani, infecţia cu HIV a crescut de 12 ori în rândul narcomanilor.

Semnalul de alarmă este tras de autorităţi, care subliniază că, în ultimul timp, în România a avut loc o explozie a contaminării cu aceste virusuri printre cei care consumă droguri injectabile şi folosesc aceeaşi seringă.

„Tehnic, pe hepatita C nu se mai poate face nimic pentru prevenire şi, din păcate, şansele ca o persoană care se înţeapă prima oară să contacteze acest virus sunt maxime. Problema care se ridică este însă cea legată de accesibilitatea la tratament, mai ales în momentul în care deţinuţii sunt eliberaţi şi intră practic în custodia statului. Nu se poate generaliza că un deţinut infectat cu HIV sau hepatită, odată eliberat, reprezintă un pericol epidemiologic pentru cei din jur. Totuşi, potrivit unor estimări, numai în Bucureşti există 1.000 de consumatori de droguri infectaţi cu hepatită C sau B ori HIV care nu sunt depistaţi la ora actuală", atrage atenţia psihologul Valentin Simionov, director executiv la Romanian Harm Reduction Network.

Conform Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA), începând din 2006, în România s-a înregistrat o creştere a consumului de droguri în penitenciare.

Mai mult, numărul deţinuţilor care au mărturisit că sunt consumatori de droguri s-a dublat din 2001 până în 2010 - de la 1.065 la 2.043. „Printre cele mai consumate droguri se numără heroina - locul 1, canabisul - locul 2 şi cocaina - locul 3.

Policonsumul a ajuns la un nivel îngrijorător, în perioada 2009-2010, plecând de la un procent de 2,5% şi ajungând la 12,2%“, arată Grupul Pompidou din cadrul Consiliului Europei. 

La rândul lor, specialiştii Antidrog spun că deţinuţii pot obţine foarte uşor substanţe psihoactive în incinta închisorii.

„Din păcate, este un trend ascendent în ceea ce priveşte introducerea drogurilor în penitenciare. Este ceea ce se întâmplă şi în celelalte ţări. Monitorizând informările pe care colegii mei le fac se observă că s-au înmulţit datele referitoare la persoane care vin la vizită şi încearcă să introducă în penitenciar, prin pachetele pe care le aduc deţinuţilor sau prin corespondenţă, droguri sau alte substanţe stupefiante“, a explicat Cătălin Bejan, director adjunct ANP.

Programul „schimb de seringi”, funcţional într-un singur penitenciar

Implementat în 2008, programul „schimb de seringi” a pornit iniţial ca un program-pilot în Penitenciarul  Jilava.

„Hepatita B, C şi virusul HIV-SIDA se răspândesc cel mai repede în rândul narcomanilor pentru că aceştia folosesc aceeaşi seringă pentru a-şi injecta stupefiantele. De frica autorităţilor trec şi peste riscul de a se îmbolnăvi, nu mai ţin cont că cei mai mulţi dintre ei au hepatită C. Acum există zece programe de schimb de seringi în penitenciare, dar singurul loc în care deţinuţii le şi primesc este Jilava. Asta, în condiţiile în care în România sunt 44 de închisori. Din nefericire, lipsa fondurilor ne împiedică să le aprovizionăm pe toate cu aceste materiale sanitare“, susţin surse medicale.

„Trebuie să recunoaştem că în penitenciar se consumă droguri şi de aceea încercăm, prin acest program, să reducem, pe cât posibil, consecinţele grave care apar în urma consumului. Seringile care se distribuie sunt de unică folosinţă. După utilizare, acul seringilor de culoare galbenă (tocmai pentru a le diferenţia) este îndoit de cel care foloseşte seringa. Ulterior, ele sunt puse la vedere în cameră, într-un recipient din plastic, pe o masă. În timpul percheziţiilor făcute de către ofiţerii de singuranţă în camerele deţinuţilor, seringile oferite celor înscrişi în program nu sunt confiscate. În schimb, dacă seringa este găsită în bagajul unui deţinut sau ascunsă pe undeva prin cameră, acest lucru este considerat furt şi se pedepseşte“, a explicat Cristina Teoroc, director adjunct pe educaţie şi asistenţă psihosocială la penitenciarul Jilava.

Coşmarul alb care distruge vieţi

De curând, 25 de deţinuţi ai penitenciarului Jilava, foşti consumatori de droguri, au intrat într-un program special pentru a scăpa de dependenţă. „Phoenix” este numele Comunităţii Terapeutice, iar tratamentul se face prin artă şi comunicare.

Sorin are 32 de ani şi de trei ani este închis. Urmează să iasă peste o lună. Este de profesie economist, însă anturajul în care a intrat i-a transformat viaţa într-un coşmar. A început să consume droguri la 18 ani. 

Chiar şi după ce a fost închis în penitenciar, a reuşit să-şi procure stupefiantele. „La mine totul a început aşa, din întâmplare. Eram un puşti teribilist. Oricum, atunci nu se ştiau aşa multe lucruri despre efectele drogurilor. Eu consumam heroină. Când nu am mai avut bani să-mi procur, am început să fur. M-au prins şi am ajuns aici“, îşi povesteşte tânărul experienţa.

Tineri consumatori de droguri, închişi la penitenciarul Jilava

Vreau să dau dependenţa de heroină pe dependenţa de familie“

Octavian Pavel nu are nici 24 de ani împliniţi. Este o altă victimă pe care drogurile au împins-o şi au condamnat-o la o viaţă în spatele gratiilor. Este închis de trei ani, pentru trafic de droguri. Împreună cu alţi doi tovarăşi, vindea prafuri ca să-şi poată procura doza zilnică.

S-a apucat de droguri de pe la 17 ani. Tot ceea ce era important în viaţa lui - casa, familia, prietenii - a trecut în planul secund. Dependenţa acută de prafuri l-a determinat să continue să se drogheze de vreo câteva ori chiar şi la închisoare. „Îmi doresc să schimb dependenţa de heroină cu dependenţa de familie, de viaţă, de dragoste. Mai am un an până mă liberez“, ne povesteşte Octavian.

Are toate motivele să devină un alt om. Afară, îl aşteaptă familia şi soţia sa, care în tot acest timp l-au sprijinit necondiţionat şi l-au iertat pentru greşelile făcute.

„De o lună de zile mă tratez şi simt că am devenit deja un om mai bun, nu mai sunt aşa egoist, nu mă mai gândesc doar la mine. Mesajul meu pentru toţi consumatorii de droguri şi nu numai este acela să încerce să aleagă viaţa. Totul stă în puterea lor”, explică tânărul.

La 17 ani, am început să consum heroină şi etnobotanice“

„Mă droghez de la vârsta de 13 ani. La 17 ani am început să consum heroină şi etnobotanice. Am început să fur, să nu mai ascult şi am ajuns la închisoare. Aici, am continuat să mă droghez (..)“. A.D. are 21 de ani şi spune că a început să consume droguri din cauza anturajului.

„Atunci nu m-am gândit, nu aveam minte“, povesteşte cu privirea lăsată spre pământ. De patru luni, a intrat şi el în comunitatea terapeutică de la Jilava şi mărturiseşte că programul încărcat cu tot felul de activităţi îi abate gândurile de la droguri.

Nu vrea să mai cadă în plasa lor. „Avem un program foarte bine structurat, e plin de activităţi şi nu mai avem timp să ne gândim la droguri. Simt că m-am schimbat, am învăţat să îmi controlez emoţiile şi să fiu mai răbdător, să pot să ascult persoana de lângă mine, să învăţ să comunic“, încheie A.D.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite