Hibele şi avantajele sistemului de telemuncă în România

Angajaţii din domeniul IT, marketing, relaţii cu clienţii şi cei din vânzări vor putea curând să-şi desfăşoare activitatea chiar din propria sufragerie. Asta după ce proiectul de lege privind telemunca a fost adoptat de parlamentari. El urmează să fie promulgat de preşedinte.

Specialiştii sunt de părere că deşi măsura este una bună, care ne apropie de vestici, unde un astfel de sistem funcţionează şi aduce plus valoare pieţei muncii, telemunca e mai greu de pus în practică din prisma verificărilor pe care le poate face Inspecţia Teritorială a Muncii. 

„E bine că există o astfel de reglementare prin care s-a reglementat munca la distanţă, mai ales din perspectiva celor care lucrează în domeniul IT, însă se consideră supus acelorlaşi reglementări şi restricţii ca lucrul în companie. Cu alte cuvinte, biroul trebuie să fie într-un anumit fel, să respecte condiţiile de sănătate şi securitate în muncă. Practic, angajatorul vine şi-ţi amenajează în apartament locul de muncă. Având în vedere că inspectoratul teritorial de muncă poate să vină acasă la angajat şi să facă o inspecţie, se presupune că angajatorul, în loc să-i ofere un spaţiu de birou într-o clădire unde îşi are sediul, va trebui să aibă grijă ca acasă, acel angajat, să întrunească toate aceste condiţii”, a declarat, pentru „Adevărul”, specialistul în recrutare Gabriel Chicioreanu. 

Pericolele telemuncii

Potrivit acestuia, există o serie de avantaje şi dezavantaje ale telemuncii. „Angajatul nu mai pierde timp până să ajungă la birou. Dar există şi riscul să piardă anumite competenţe legate de relaţionare”, a completat specialistul. Cei vizaţi de măsura adoptată de parlamentari sunt, de fapt, o categorie limitată de angajaţi, apreciază şi psihologul Mihai Copăceanu, care susţine că satisfacţia angajatului şi atractivitatea faţă de locul de muncă ar putea creşte, aşa cum s-a întâmplat şi în alte state europene.

„Cu cât oferi flexibilitate angajatului, cu atât oferta este una mai atractivă. E o alternativă care, în final, poate creşte eficienţa muncii. Acasă ai confort. Din punctul meu de vedere, o categorie interesată ar putea fi şi cei cu copii mici, mame sau taţi”, a arătat psihologul, menţionând că inclusiv firmele ar putea fi atrase de acest gen de activitate, câtă vreme resursele pe care compania le investeşte în angajatul respectiv sunt mai mici decât cele pe care le-ar investi dacă acesta ar merge zilnic la birou. 

Partea de monitorizare, sub semnul întrebării

De cealaltă parte, recrutorul Gabriel Chicioreanu afirmă că firmele ar putea întâmpina dificultăţi atunci când ar fi nevoite să cuantifice munca depusă de angajat. „Eu mă îndoiesc că o persoană stă opt ore în faţa unui calculator pentru a lucra la un anumit proiect, mai ales în domeniul IT. Compania cum îi pontează pentru cele opt ore? Cum se cuantifică timpul de lucru? Pot fi instalate anumite aplicaţii, dar este esenţial să se stabilească aceste lucruri în normele de aplicare ale legii”, completează Chicioreanu, subliniind că, faţă de alţi europeni, deşi petrec foarte mult timp la birou românii nu sunt foarte eficienţi.