Dispută între sindicatele medicilor privind gărzile suplimentare. Doctorii din mai multe spitale refuză să semneze contractele pentru gărzile suplimentare

Deşi sindicaliştii care au participat la negocieri cu Ministerul Sănătăţii au anunţat că s-a ajuns la un acord cu oficialii de la Sănătate şi Muncă privind tarifele pentru gărzile suplimentare începând cu luna octombrie, anumite organizaţii de medici din sistem i-au îndemnat pe doctori să nu semneze contractele individuale cu timp parţial de lucru.

Spre exemplu, doctorul Bogdan Tănase, preşedintele Alianţei Medicilor, spune că, de fapt, acele contracte nu sunt legale. „În al doilea rând sunt discretionare, iar, în al treilea rând şi cel mai important, nimeni nu va poate obliga. Avem ocazia să ne exercitam libertatea şi sa NU semnam pana când nu se respecta legea şi nu ni se acorda drepturile noastre, drepturi încălcate flagrant timp de ani de zile”, a precizat preşedintele Alianţei Medicilor.

Acesta a precizat că nu vrea ca pacienţii să sufere în urma unei astfel de decizii. „Dar nu e drept nici ca noi să suferim, să ne pierdem sănătate, familie, viaţa, uneori din cauza unor decizii politice şi administrative aberante”, a completat Tănase.

Şi sindicatul Pro Medica le-a recomandat colegilor să nu semneze contractele individuale de muncă cu timp parţial de lucru. De altfel, medicii din mai multe spitale din ţară au decis să nu semneze documentele, cadrele medicale nefiind dispuse să primească un tarif orar pe gărzile suplimentare aferent anului 2009 în lunile august şi septembrie. Într-o asemenea situaţie se află Spitalul Judeţean din Alexandria şi Spitalul Judeţean Buzău. „Avem drepturile noastre, avem dreptul a nu semna”, a mai spus Bogdan Tănase.

„Colegii au ameninţat cu demisii”

Marţi, Federaţia Solidaritatea Sanitară i-a îndemnat pe medici să semneze contractele cu timp parţial de muncă pentru efectuarea gărzilor, arătând că medicii din spitale ar fi fost de acord să lucreze pe un tarif orar stabilit la nivelul anului 2009 pentru lunile august şi septembrie.

„Chiar dacă este dificil să se facă o estimare concretă a tarifului orar, creşterea va fi de 85% pentru gărzile suplimentare, este o dublare aproape. Spre exemplu, înainte, o oră de gardă pleca de la 14 lei şi cu majorarea tarifului orar putea ajunge la 24 de lei. Dar depinde de foarte multe variabile, de vechimea medicului, de specialitate, de gradele sale, de majorarea salarială din 2015”, a explicat, pentru „Adevărul”, doctorul Florin Chirculescu, precizând că în sistemul de stat doi doctori nu câştigă la fel.

Spre exemplu, un medic anestezist care primeşte acum între 270 şi 300 de lei pentru o gardă suplimentară, poate ajunge să primească peste 500 de lei pentru o astfel de gardă, dacă are toate gradele profesionale şi vechime în sistem. „Colegii mei erau foarte furioşi, nu poţi să lucrezi pe două tarife orare diferite şi să fii plătit prost chiar pentru acele ore în care lucrezi mai intens. Am avut inclusiv colegi care au ameninţat cu demisii”, a mai spus Chirculescu, adăugând că este nevoie de o flexibilizare a timpului de lucru.
 
Despre acest lucru a vorbit, în cadrul negocierilor cu sindicatele din Sănătate, şi ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu. „Un alt lucru pe care îl facem în acest moment este să flexibilizăm timpul de lucru şi mai sunt alte câteva lucruri printre care plata sporului de noapte, pentru medicii care lucrează în timpul nopţii şi alte câteva lucruri. Medicii sunt importanţi pentru noi , trebuie să arătăm respect şi sunt sigur că acest respect va fi întors către pacienţi”, a explicat ministrul Sănătăţii.

Totuşi, victoria medicilor ar putea fi umbrită de o anchetă recentă demarată de Consiliul Concurenţei, care pune la îndoială mecanismul prin intermediul căruia s-au acordat 25% în plus la salariile tuturor cadrelor medicale din sistemul public începând cu octombrie 2015. Ancheta, ale cărei rezultate vor apărea cel mai probabil pe final de an, a pornit de la sesizările făcute de medicii din privat, care s-au simţit discriminaţi.