Deputaţii au decis că pacienţii care nu sunt români primesc informaţii despre starea de sănătate într-o limbă internaţională
0Deputaţii au adoptat marţi, cu 181 voturi „pentru”, 49 „împotrivă” şi 33 „abţineri”, proiectul de Lege pentru modificarea art.8 din Legea drepturilor pacientului nr.46/2003, astfel încât pacienţilor care nu sunt cetăţeni români să le fie aduse la cunoştinţă informaţiile privind starea lor de sănătate, într-o limbă de circulaţie internaţională sau în limba maternă.
Potrivit unui amendament adoptat de deputaţii din Comisia de sănătate, informaţiile se aduc la cunoştinţă pacientului într-un limbaj respectuos, clar, cu minimalizarea terminologiei de specialitate.
În cazul în care pacientul nu cunoaşte limba română, informaţiile i se aduc la cunoştinţă în limba maternă ori într-o limbă pe care o cunoaşte, sau, după caz, se va căuta o altă formă de comunicare.
Dacă pacientul nu este cetăţean român, informaţiile i se aduc la cunoştinţă într-o limbă de circulaţie internaţională sau, după caz, se va căuta o altă formă de comunicare. Camera Deputaţilor este for decizional în această speţă.
Medicii rezidenţi, gărzi din anul I
Tot marţi, deputaţii au luat o decizie referitoare la medicii rezidenţi, care vor putea să efectueze gărzi începând cu anul I de pregătire de specialitate, devansând astfel actualul termen, care le permitea efectuarea gărzilor abia din anul III.
„Începând cu anul I de pregătire de specialitate, medicii rezidenţi pot fi incluşi, la cerere, în linia de gardă efectuată în specialitatea în care îşi desfăşoară rezidenţiatul, cu excepţia liniei I de gardă şi în afara programului normal de lucru. Activitatea rezidenţilor incluşi în linia de gardă se desfăşoară pe răspunderea şi sub supravegherea medicului titular de gardă", se arată în propunerea legislativă.
Ei vor fi plătiţi corespunzător pentru efectuarea gărzilor. Potrivit actualei legislaţii, gărzile pot fi făcute de către rezidenţi abia din anul III.
Rezidenţii vor putea efectua gărzi şi în linia I, începând din anul al III-lea, faţă de anul al IV-lea, cum este în prezent. Proiectul a fost iniţiat de deputatul Tudor Ciuhodaru, în 2015, şi a fost iniţial respins de Senat, însă Camera Deputaţilor a decis adoptarea. Iniţiativa a fost votată cu 233 "pentru", 3 voturi "împotrivă" şi 40 de abţineri şi va merge la preşedintele Klaus Iohannis pentru promulgare.