Criza imunoglobulinei: cum funcţionează mecanismul UE de protecţie

Autorităţile române au solicitat 10.000 de doze de imunoglobulină, care ar acoperi necesarul pentru două luni

Apel disperat al autorităţilor române către comunitatea internaţională în criza imunoglobulinei, medicament vital pentru viaţa a sute de pacienţi diagnosticaţi cu imunodeficienţă primară. Fără nici măcar o singură doză de ser în depozite, Ministerul Sănătăţii au decis să declanşeze mecanismul de protecţie civilă, prin solicitarea ajutorului ţărilor UE şi NATO.

 Autorităţile sunt optimise şi promit că în câteva zile vor intra în ţară primele doze. Deocamdată, doar Crucea Roşie din Austria a răspuns apelului, dar se aşteaptă sprijin şi de la alte state europene.

„În acest moment nu mai avem nicio doză de imunoglobulină, sunt pacienti care aşteaptă de multă vreme acest tratament. Deşi aveam promisiune de la furnizori pentru luna martie, aceasta nu poate fi onorată, iar luna aprilie este prea îndepărtată. Prim-ministrul ne-a dat acceptul pentru declanşarea acestui mecanism. (...) Anual, ţara noastră are nevoie de 956 de kilograme de imunoglobulină necesară persoanelor cu boli rare“, a explicat ieri ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea.

Autorităţile române au solicitat 10.000 de doze, care ar acoperi necesarul pentru două luni. 

Producătorii, alungaţi de stat

Preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor, Vasile Barbu, a explicat, pentru „Adevărul“, cum s-a ajuns la această situaţie.

„Criza nu este de acum, ci de 6-7 ani. Atunci nu prea se prescria imunoglobulina, pacienţii fiind nevoiţi să-şi cumpere singuri dozele. Se cumpăra din Ungaria, din Germania sau chiar din anumite farmacii din România. În momentul în care asociaţiile de pacienţi au început să solicite rambursarea cheltuielilor pentru aceste medicamente, spitalele au început să achiziţioneze medicamente cu plasmă. Consumul de imunoglobulină a crescut, iar producătorii au început să aducă şi în România. Numai că statul român a tot făcut presiuni pe preţ. Le-a impus cele mai mici preţuri de pe piaţa europeană. Asta a contribuit la îndepărtarea producătorilor. Activitatea unei companii de medicamente are la bază principii economice. Partea socială este treaba statului“, a explicat Vasile Barbu.

Cum funcţionează mecanismul de protecţie civilă

România a cerut sprijin pentru rezolvarea crizei imunoglobulinei în baza Deciziei nr. 1313/2013 a Parlamentului şi Consiliului European. Acest mecanism presupune mai multe etape, explică Vasile Barbu.  „În baza unei convenţii europene, acest mecanism de protecţie civilă se poate activa. El are două etape, prima fiind cea de avertizare, de informare. Ceea ce a făcut şi România acum. În această etapă, alte state se gândesc dacă pot să-şi revizuiască stocurile şi să ne ajute. Dar numai după ce îşi asigură necesarul lor. A doua etapă, este în cazul în care cel care solicită ajutorul intră într-o criză majoră. Atunci, statele trebuie să reacţioneze mai prompt“, afirmă Vasile Barbu.

Ajutorul este însă unul benevol, fără nicio obligaţie din partea celorlalte ţări. „Este vorba de un apel la solidaritate, nicidecum nu este o obligaţie a statelor europene să ne ajute“, spune reprezentantul pacienţilor. Obligaţia de sprijin survine doar în anumite situaţii. „De exemplu, când este vorba de chestiuni epidemiologice sau de război. Atunci, şi producătorii de medicamente sunt supuşi constrângerilor. Capătă, cumva, o obligaţie civilă“, a mai spus Vasile Barbu.