Aproape 4.300 de medici care fac gărzi au semnat petiţia pentru apărarea drepturilor

Aproape 4.300 de medici care fac gărzi au semnat până duminică petiţia pentru apărarea drepturilor, Federaţia Solidaritatea Sanitară spunând că semnăturile nu se vor opri aici, iar medicii vor decide dacă semnează sau nu contractele individuale de muncă pentru efectuarea gărzilor suplimentare, în situaţia în care nu vor primi mai multe drepturi.

Ministerul Sănătăţii spune că de la 1 august gărzile suplimentare nu mai sunt obligatorii şi vor fi plătite cu sporuri între 25 şi 100%.

“Federaţia Solidaritatea Sanitară merge mai departe, invitând medicii care cred în apărarea acestor drepturi să semneze în continuare Petiţia, aceasta fiind totodată o formă de împuternicire pentru negocieri. Suntem în continuare convinşi că medicii au toate drepturile enunţate în petiţie pentru CIM - urile aferente gărzilor suplimentare, ei având libertatea să aleagă dacă semnează sau nu aceste contracte în condiţiile in care nu le sunt respectate drepturile. Dacă guvernanţii vor refuza să intre în negocieri pentru acordarea acestor drepturi vor fi responsabili pentru eventualele consecinţe ale exercitării acestei libertăţi fundamentale de către medici”, spune preşedintele organizaţiei sindicale, Viorel Rotilă.

Acesta susţine că, în urma discuţiilor cu miniştrii Sănătăţii şi Muncii, medicilor le este recunoscută libertatea muncii, respectiv dreptul de a încheia sau nu contractul individual de muncă pentru gărzile suplimentare şi considerarea orelor de gardă efectuate în baza acestui contract ca vechime în muncă şi în specialitate, dar acesta este doar un început, întrucât nu au fost obţinute toate drepturile legale ale medicilor care fac gărzi.

“În partea de drepturi materiale, rezultatul este, până acum, negativ, singurul câştig, de natură simbolică, obţinut în cadrul discuţiilor separate ale reprezentanţilor Solidaritatea Sanitară cu cei doi miniştri, înaintea întâlnirii la care au participat toate organizaţiile, îl constituie sporul de noapte pentru garda obligatorie, şi acela raportat însă la salariul din 2009 (asemenea tuturor sporurilor)”, susţine Viorel Rotilă.

El precizează că discuţiile prealabile cu miniştrii Sănătăţii şi Muncii nu au vizat creşteri salariale propriu-zise, ci acordarea unor drepturi legale.

În petiţia iniţiată de Federaţia "Solidaritatea Sanitară" şi semnată până duminică de aproape 4.300 de medici, sunt indicate drepturile de care ar trebui să beneficieze medicii care fac gărzi, printre care: dreptul la sporul de noapte; dreptul la un spor cuprins între 25 şi 75%; dreptul la concediul de odihnă plătit şi pentru contractual individual de muncă cu timp partial; dreptul de a nu lucra continuu mai mult de 24 de ore, aferente unuia sau ambelor contracte individuale de muncă; dreptul de a avea liber după gardă cel puţin 24 de ore, indiferent dacă aceste ore sunt aferente unuia sau ambelor contracte individual de muncă; dreptul ca timpul de muncă aferent orelor de gardă suplimentare normei de bază să fie considerat vechime în muncă şi în specialitate.

Federaţia "Solidaritatea Sanitară" a prezentat şi un studiu din care rezultă că media numărului maxim de ore lucrate continuu de medici, fără pauză (incluzând timpul normal de lucru şi orele de gardă) este de 33 ore. Potrivit studiului, 78 la sută dintre medici au muncind continuu mai mult de 24 de ore, iar 30 la sută au muncit mai mult de 33 de ore fără întrerupere.

Studiul, efectuat de Centrul de Cercetare şi Dezvoltare Socială "Solidaritatea”, în baza unui chestionar la care au răspuns 1.032 de medici, mai arată că medicii lucrează în medie pe săptămână 63 de ore (incluzând orele de gardă), adică echivalentul a 1,8 norme săptămânale, iar 33,7 la sută dintre medici lucrează mai mult de 63 de ore pe săptămână.

La discuţiile care au avut loc joi cu reprezentanţii medicilor, miniştrii Sănătăţii şi Muncii au anunţat că va fi elaborat un ordin de ministru prin care gărzile pe care le fac cadrele medicale să fie considerate vechime în muncă şi vechime în specialitate, iar sporurile pentru acestea să fie calculate în funcţie de gradul de ocupare al fiecărei gărzi.

Astfel, în urma discuţiilor, s-a stabilit ca, de la 1 august, gărzile suplimentare să nu mai fie obligatorii, ci efectuate pe baza semnării unui contract cu spitalul, cei doi miniştri spunând că aceasta este o măsura care „îndreaptă un abuz proferat la adresa medicilor care s-a petrecut timp de decenii”.

Contractul individual de muncă pentru timpi parţiali va reglementa efectuarea gărzilor suplimentare, care vor fi recunoscute ca timp de muncă şi vor fi luate în considerare la vechimea în muncă şi în specialitate.

Gărzile suplimentare vor fi plătite cu sporuri între 25 şi 75% pentru o gardă în timpul săptămânii, respectiv între 50 şi 100% în weekend. Modul de determinare a procentului acordat va fi reglementat prin ordin al ministrului Sănătăţii.

Medicii care nu au contract de munca pentru normă întreagă, ci fac doar gărzi, vor avea dreptul la concediu de odihnă proporţional cu timpul muncit în gărzi.

Pentru “garda obligatorie", care face parte din timpul contractual de muncă, va fi acordat sporul de noapte de 25%.

Discuţiile miniştrilor Sănătăţii şi Muncii cu reprezentanţii medicilor vor continua pentru a se stabili alte modificări în ce priveşte gărzile suplimentare, care vor fi cuprinse într-o modificare a Ordinului de Ministru al Sănătăţii 870/2004, aşa cum au cerut organizaţiile sindicale şi profesionale.

Modificări au fost deja elaborate într-o primă formă şi includ propunerile formulate de sindicate, iar după ce vor fi analizate de către partenerii sociali, ar putea fi puse în dezbatere publică la jumătatea lunii august, potrivit celor doi miniştri.

Astfel, urmează să fie analizate de către Ministerul Sănătăţii flexibilizarea timpilor de muncă zilnici conform cu gradul de complexitate al diverselor specialităţi medicale şi stabilirea unor criterii care să reglementeze cuantumul sporurilor în funcţie de complexitatea gărzilor.