Raed Arafat, despre motivul pentru care nu s-a căsătorit: Nu regret
0
Şeful DSU Raed Arafat a dezvăluit la Digi24 că nu s-a căsătorit niciodată din cauza programului solicitant. De asemenea, acesta este şi motivul pentru care nu are nici măcar un animal de comapanie după ce ultimul său câine a făcut „o figură în stradă”.
Raed Arafat: Haideţi să vorbim clar. Când eşti ocupat zi, noapte, tot, nu vrei să faci şi acest lucru, şi să faci şi rău unei familii. Ca să spui că am familie, dar în acelaşi timp să nu ai familie. Pentru că trebuie să alegi la un moment şi trebuie să reduci activitatea pe o parte. Eu nici astăzi nu pot să reduc activitatea asta atât de mult ca să pot să spun am timp liber sau linişte. Nu regret şi fiecare chestie are un aspect pe care trebuie să-l înţelegi: pentru a face asta, trebuie să renunţi la asta, pentru a face un lucru, trebuie să scazi un alt lucru. Asta înseamnă să duci o pasiune până la capăt şi să o duci continuu, cu acelaşi nivel de pasiune, să nu o scazi.
Ionela Năstase, jurnalist Digi24: Practic n-aţi vrut să lăsaţi pe cineva să vă aştepte la infinit acasă...
Raed Arafat: Sau să nu mă mai aştepte...(râde). Pentru că asta este în final, la un moment dat o să-ţi spună, mai ales dacă ai şi copii... Sunt mulţi care trec sau au trecut prin această situaţie. La un moment dat, trebuie să stai şi să alegi, trebuie să stai şi să spui: da, merge aşa sau renunţ la asta sau nu mai fac asta, ca să pot să fac cealaltă parte, deci nu merge să lucrezi cum am lucrat eu şi asta toţi colegii ştiu, şi ca program de lucru şi tot. Să mai ai şi alte obligaţii e foarte greu.
Ionela Năstase: Nici măcar un câine, o pisică?
Raed Arafat: Am încercat. Am avut un câine, până a început să-mi facă o figură în stradă... Eu îi dădeam de mâncare, îi dădeam apă. La un moment dat, câinile a început - şi l-am prins făcând asta... Unii îmi ziceau în stradă - la Mureş era, la Sângeorgiu de Mureş: De ce nu-i dai câinelui apă şi mâncare, când eşti plecat? Pentru că plecam dimineaţa, mă întorceam seara foarte târziu, uneori plecam într-o misiune cu elicopterul noaptea şi uneori nu veneam decât a doua zi, pentru că nu puteam să ne întoarcem, deci asta a fost... lucram cu Transgazul, cu elicopterul Alouette atunci şi niciodată nu ştiai ce se întâmplă. Şi câinele cerşea apă şi mâncare de la vecini. Cum trecea cineva pe stradă, lua castronul, îl ţinea şi se plimba la gard, de faţă cu toţi, să le arate că nu are mâncare! Era clar. Adică câinele suferea. El era în grădină, totuşi, dar cu toate astea, era foarte greu de ţinut şi l-am dat unui coleg care l-a dus la ţară ca să crească bine acolo. Era un lup alb, era superb, dar... nu mergea! Deci, am încercat, să ştiţi, inclusiv câinele n-a putut să... Se plângea, să ştiţi.
Se încarcă comentariile...
