Pas cu pas. Cum i-a redus coaliţia PSD-ALDE atribuţiile lui Iohannis

Pas cu pas. Cum i-a redus coaliţia PSD-ALDE atribuţiile
lui Iohannis

Liderii PSD şi ALDE au început să-l lase pe Klaus Iohannis fără obiectul muncii. FOTO Inquam Photos

Coaliţia PSD-ALDE a decis, în ultimele luni, scoaterea preşedintelui Klaus Iohannis din  procedurile de numirea a doi şefi de servicii de informaţii, a unui director de agenţie de comunicaţii, iar în curând şeful statului ar putea să nu mai aibă niciun cuvânt de spus nici în ceea ce priveşte desemnarea procurorilor-şefi.

Ştiri pe aceeaşi temă

Prima diminuare a atribuţiilor prezidenţiale a avut loc odată cu ordonanţa de urgenţă privind numirea conducerii Agenţiei Naţionale de Reglementare în Comunicaţii. Preşedintele ţării a fost scos din procedura de numire a preşedintelui şi a vicepreşedinţilor ANCOM, potrivit unei ordonanţe de urgenţă adoptată la 27 aprilie. Astfel, în noua variantă, numirea preşedintelui şi a vicepreşedinţilor ANCOM se face pe baza propunerii Guvernului de către cele două camere ale Parlamentului reunite în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi. Înainte acestei ordonanţe de urgenţă, conducerea ANCOM era numită de către preşedintele României, la propunerea Guvernului.

„Speţa ANCOM seamnă izbitor cu speţa Ordonanţei 13. Dacă vreţi să luăm speţa ANCOM, nu a fost nici urgentă, nici importantă. Putea prim-ministrul să vină cu o propunere pentru preşedintele ANCOM, se rezolva cam în 5 minute. Nu a fost nevoie de nicio ordonanţă. Probabil această coaliţie care este la putere acum a vrut să îmi arate mie că ei fac jocul“, declara Iohannis la câteva zile după adoptarea ordonanţei.

Şeful „Doi şi-un sfert“, fără avizul CSAT

Coaliţia PSD-ALDE a continuat tăierea atribuţiilor lui prin adoptarea unei legi prin care era eliminată necesitatea avizului CSAT la numirea şefului Direcţiei Generale de Protecţie Internă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Se întâmpla la jumătate lunii mai. Iohannis a contestat legea la CCR, dar instituţia, unde majoritatea judecătorilor au fost numiţi de structuri controlate de PSD şi ALDE, nu i-a dat dreptate lui Iohannis. Aşadar, al doilea gest de forţă al Puterii.

Social-democraţii şi aleşii ALDE nu au zăbovit prea mult şi la sfârşitul lunii mai au mai făcut un pas: Klaus Iohannis a fost eliminat şi din procedura de numire a şefului serviciului de informaţii al Armatei, printr-o lege adoptată prima dată la sfârşitul primăverii. „Direcţia Generală de Informaţii a Apărării (n.r. - DGIA) este condusă de un director general, cadru militar în activitate. Directorul general este numit de către ministrul Apărării Naţionale cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a ţării“, arată alineatul 3 al articolului 14 din Legea pentru organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării.

Proiectul a fost retrimis de Iohannis Parlament pentru a fi rediscutat, dar într-o lună aleşii l-au trecut prin comisii şi plen fiind adoptat într-o formă similară, preşedintele rămânând în afara proceduriii de numire a şefului DGIA. 

Lovitura finală, dată de Toader

Preşedinte României va fi scos din procedura numirii şefilor din parchete. Una dintre modificările esenţiale referitoare la legile pe Justiţie, anunţate de Tudorel Toder miercuri, este cea privind numirea procurorilor care ocupă funcţiile de conducere din Ministerul Public: procurorul general, procurorul-şef DNA, procurorul- şef DIICOT, adjuncţii acestora şi şefii de secţii şi adjuncţii acestora din Parchetul General şi DNA.

Mai exact, ministrul propune ca procurorii-şefi să fie numiţi de Secţia pentru procurori din cadrul CSM, la propunerea ministrului Justiţiei. În prezent, aceştia sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul consultativ al CSM.

citeste totul despre: