Corespondenţă din SUA. Cât de important a fost primul discurs susţinut de Iohannis la ONU

Klaus Iohannis, la pupitrul ONU                                 Foto: Presidency.ro

Klaus Iohannis a susţinut duminică prima intervenţie în cadrul Adunării Genarale a ONU, la summitul privind Agenda de dezvoltare durabilă, alături de Barack Obama şi de Vladimir Putin. Ca importanţă, peste summitul de duminică mai este doar întrunirea găzduită de Obama pentru combaterea ISIS şi dezbaterea generală ce marchează a 70-a sesiune a Adunării Generale a ONU. Luni, Iohannis va fi primit la Casa Albă de vicepreşedintele SUA, Joe Biden.

Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut duminică prima intervenţie în cadrul Adunării Genarale a ONU. Şeful statului a vorbit la summitul privind Agenda de dezvoltare durabilă, o întâlnire axată pe combaterea sărăciei la nivel mondial. „Obiectivul noii Agende este să eradicheze sărăcia în toate formele sale. Efortul pe care îl vom face în următorii 15 ani va demonstra că noi, toate statele membre ONU, ne-am angajat ferm să împlinim ambiţioasa şi nobila aspiraţie de a elibera oamenii de flagelul sărăciei”, a spus Iohannis. Şeful statului a atins în discurs şi problema imigranţilor, legată, pe lângă război, tot de sărăcie. “Sute de mii de oameni au fugit din calea războiului, în cautarea unei vieţi mai bune, intrând în Europa, deseori prin mijloace riscante.Ne confruntăm cu o criză complexă. Este vorba de aspecte umanitare, de o criză a protejării graniţelor, de o criză a integrării şi de o criză financiară. Dacă nu găsim cele mai adecvate mijloace de a le soluţiona pe fiecare dintre ele, fiecare val de migraţie îl va depăşi pe cel anterior. Orice naţiune are obligaţia de a salva oameni, de a-i susţine şi de a-i proteja”, a insistat şeful statului. Cât despre România, ţara nostră îşi va revizui Strategia de Dezvoltare Durabilă, în sensul că “se va pune accentul pe susţinerea incluziunii persoanelor cu dizabilităţi, a tinerilor şi a femeilor, în politicile de dezvoltare”. 

Încă un discurs
Summitul general al ONU, care marchează a 70-a sesiune a Adunării Generale a ONU, care se desfăşoară în aceste zile la New York, este un puzzle format din mai multe summituri separate, pe diverse teme. Cel de duminică, la care a luat cuvântul şi Iohannis, a fost cel mai important de până acum, printre alţi vorbitori numărându-se preşedintele SUA Barack Obama, dar şi preşedintele Rusiei, Vladimir Putin. Spre exemplu, tot ieri preşedintele Iohannis a mai participat la un summit, „Reuniunea mondială a liderilor privind realizarea egalităţii de gen şi capacitarea femeilor”, o întrunire de plan secund. Ca importanţă, peste summitul de astăzi privind dezvoltarea durabilă mai este doar summitul găzduit de Barack Obama pentru contracararea ISIS şi dezbaterea generală ce marchează a 70-a sesiune a Adunării Generale a ONU, care va avea loc marţi. Atunci va susţine şi preşedintele Klaus Iohannis încă un discurs.

Ordinea nu contează

La summitul de duminică, Iohannis a fost al 11-lea vorbitor. În faţa sa au luat cuvântul preşedintele Bulagriei, Kazahstanului şi Azerbaidjanului şi i-a succedat preşedintele Belarusului, Alexandr Lukasenko, însă ordinea a fost mai puţin importantă, programul fiind stabilit în funcţie de întâlnirile bilaterale pe care le-au programat şefii de stat şi de guvern prezenţi al New York. Spre exemplu, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a fost programat al 19-lea la microfon. Prezenţa lui Putin în SUA este cu atât mai importantă cu cât ultimul discurs susţinut de preşedintele Rusiei la ONU a fost în urmă cu 10 ani. Preşedintele SUA, Barack Obama, a fost printre ultimii vorbitori.

O româncă a vorbit la ONU
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, la al doilea summit la care a participat ieri la ONU, faptul că România susţine egalitatea de gen şi este angajată în promovarea tuturor drepturilor femeilor. "România susţine egalitatea de gen şi va continua sa fie pe deplin angajată în protejarea şi promovarea tuturor drepturilor femeilor", a spus şeful statului în cadrul Reuniunii mondiale a liderilor privind realizarea egalităţii de gen şi capacitarea femeilor. El a declarat că este mândru că românca Ruxandra Diaconescu a fost aleasă să vorbească în deschiderea acestei sesiuni.

Redăm discursul integral al preşedintelui Klaus Iohannis:

Îmi face o deosebită plăcere să particip la Summitul Naţiunilor Unite care tocmai a adoptat documentul programatic „Transformarea lumii noastre: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă”, în acest an în care comunitatea internaţională aniversează 70 de ani de la crearea Naţiunilor Unite.

Obiectivul noii Agende este să eradicheze sărăcia în toate formele sale şi să asigure o dezvoltare durabilă în cele trei dimensiuni proprii, de manieră echilibrată şi integrată. Cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă şi 169 de scopuri confirmă complexitatea Agendei noastre. Efortul pe care îl vom face în următorii 15 ani va demonstra că noi, toate statele membre ONU, ne-am angajat ferm să împlinim ambiţioasa şi nobila aspiraţie de a elibera oamenii de flagelul sărăciei.

Este datorită noastră comună să identificăm soluţiile adecvate pentru aceasta, într-o epocă în care ştiinţa şi tehnologia sunt bunuri deplin dezvoltate, cu un potenţial remarcabil de susţinere a creşterii economice. Trebuie să fim conştienţi că măsurile care vizează eradicarea sărăciei nu reprezintă doar un angajament moral, ci şi mijloace de promovare a păcii şi a securităţii internaţionale.

Pacea internaţională şi securitatea – obiective majore ale Naţiunilor Unite – nu pot fi promovate fără a ne îndrepta atenţia, în mod deosebit, asupra dezvoltării. Trebuie să abordăm rădăcinile conflictelor, care includ sărăcia, lipsa de speranţă, disperarea şi excluziunea socială. Sărăcia ar putea duce la disperare şi frustrare, ceea ce s-ar putea transforma în sămânţa extremismului şi a violenţei. În acelaşi timp, pacea si securitatea – fie că se situează la nivel internaţional,  fie că reprezintă o chestiune naţională – constituie premise majore pentru dezvoltarea durabilă.

Dupa cum am putut observa în ultimele luni, sute de mii de oameni au fugit din calea războiului, în cautarea unei vieţi mai bune, intrând în Europa, deseori prin mijloace riscante. Acest flux din ce în ce mai mare de migranţi din Orientul Mijlociu şi Africa a determinat ţările europene să depună eforturi masive pentru a face faţă unui dezastru umanitar de proporţii masive.

Ne confruntăm cu o criză complexă. Este vorba de aspecte umanitare, de o criză a protejării graniţelor, de o criză a integrării şi de o criză financiară. Dacă nu găsim cele mai adecvate mijloace de a le soluţiona pe fiecare dintre ele, fiecare val de migraţie îl va depăşi pe cel anterior. Orice naţiune are obligaţia de a salva oameni, de a-i susţine şi de a-i proteja.

Doamnelor şi domnilor,

Noua Agendă depăşeşte cu mult Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului, menţinând teme precum eradicarea sărăciei, educaţia şi sănătatea şi abordând noi teme precum societăţile paşnice şi incluzive. Ea are un caracter universal, menţine echilibrul între obiectivele economice, sociale şi de mediu, abordează mijloacele importante de implementare şi susţine parteneriatul global în implementarea sa.

Toate ţările trebuie să se asigure că politicile adecvate sunt pregătite pentru implementarea Agendei. Ţările trebuie să promoveze instituţii efective şi incluzive şi să creeze politici bazate pe statul de drept, drepturile omului, drepturile femeii, egalitatea de gen şi capacitarea femeilor.

Dreptul naţional de proprietate şi responsabilitatea sunt esenţiale pentru implementarea acestei Agende inclusiv prin angajamente, precum şi prin instrumente cum ar fi strategiile de dezvoltare durabilă. Fiecare ţară are responsabilitatea principală în privinţa propriei dezvoltări.

Susţinem pe deplin ideea că noua Agendă trebuie să fie implementată de către instituţiile locale, răspunzând direct nevoilor cetăţenilor. Nevoile, interesele şi grijile acestora trebuie să fie soluţionate atunci când vor fi definite strategiile de dezvoltare locală şi naţională.

În cazul României, vom revizui Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă, pentru a integra noile Obiective de Dezvoltare. Excluziunea socială este identificată ca o provocare majoră la adresa implementării Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. În Strategia românească revizuită, se va pune accentul pe susţinerea incluziunii persoanelor cu dizabilităţi, a tinerilor şi a femeilor, în politicile de dezvoltare. Eradicarea sărăciei reclamă oportunităţi decente de angajare, iar prevenirea şi evitarea excluziunii sociale necesită politici de coeziune socială.

Suntem pregătiţi să luăm parte la procesul de revizuire şi de monitorizare ale implementării noi Agende, pentru a împărtăşi din experienţa noastră cu alte State Membre şi a învăţa din lecţiile şi rezultatele pozitive ale acestui proces.