Corespondenţă din SUA. Iohannis s-a întâlnit cu românii din America. Promisiunile făcute de preşedinte

Klaus Iohannis, Carmen Iohannis şi românii din SUA         Foto: Presidency.ro

Votul prin corespondenţă şi recunoaşterea diplomelor de studii sunt cele două mari teme abordate de preşedintele Klaus Iohannis la întâlnirea cu comunitatea românilor din New York. De partea cealaltă, unii români au venit doar să-l salute, să mai schimbe câteva cuvinte în limba română. Alţii, însă, au avut câteva doleanţe foarte concrete.

Aflat în vizită în SUA, unde participă la reuniunea Adunării Generale a ONU, preşedintele Klaus Iohannis a discutat şi cu activa comunitate a românilor din New York. Faţă de întâlnirile cu românii din Spania, Italia şi Germania, care s-au ţinut în săli somptuoase şi în prezenţa a sute de persoane, în SUA lucrurile au stat altfel. Preşedintele a fost primit într-o cameră strâmtă, dar cochetă, ce aparţine de Reprezenţa României la ONU, decorată cu scoarţe olteneşti, iar asistenţa a numărat numai câteva zeci de persoane. De la bun început, trebuie să ştiţi că la aceste întâlniri participă numai românii aleşi pe sprânceană: profesori, finanţişti, oameni de afaceri. „Membrii marcanţi ai comunităţii”, cum i-a numit Ambasadorul României în SUA, George Maior, prezent şi el la eveniment. De altfel, până să ajungă Klaus Iohannis şi soţia sa, George Maior a fost în prim plan, reporterii repezindu-se să-i smulgă o declaraţie. „Azi trebuie să vorbească domnul preşedinte. Pe mine mă mai prindeţi şi la Washington, ne mai întâlnim.Vorbesc cu altă ocazie”, a refuzat Maior, discret.

Până la discursul preşedintelui, am mai stat de vorbă cu oamenii ajunşi în sală mai devreme, să aflăm poveşti de viaţă, poveşti de succes. Indiferent în ce colţ de lume se află, românii care vin să se întâlnească cu preşedintele se împart în două mari categorii. Prima: cei care vin să-l salute pe şeful statului, eventual să-şi facă o poză, şi pe care nu-i interesează politica. Iată câteva exemple. Adriana Sas a plecat din România când avea numai 20 de ani. Între timp, a mai adăugat 14. „În prima lună în America am plâns cât n-am plâns în toată viaţa mea. Am terminat facultatea, iar acum lucrez ca cercetător în domeniul digital. Pe mine personal nu are cu ce să mă ajute preşedintele. Am venit doar să-l văd”, spune tânăra românca.

Dar în New York trăiesc şi români plecaţi de mai bine de 20 de ani. „Pe mine minerii m-au alungat din ţară. Eram profesoară de limba română şi de limba franceză şi după mineriadă am plecat în SUA, aşa, fără să ştiu limba engleză. Nu se mai putea. M-am reprofilat spre domeniul cosmetic, dar nu mi-e ruşine”, spune o doamnă trecută de 50 de ani. „Am venit special din Illinois să-l văd pe domnul preşedinte. Să-i spun că am suflet românesc şi inimă americană”, spune, zâmbind, Gabi Gruian.

Două promisiuni concrete

A doua categorie a românilor care participă de obicei la întâlnirea cu preşedintele sunt cei la curent cu politica naţională şi care vin să reclame lucruri, să-şi ceară drepturi. Spre exemplu, chiar înainte de vizita în SUA, mai multe asociaţii de români din America i-au trimis preşedintelui o scrisoare în care îi cereau „să condamne presiunile vicepremierului Gabriel Oprea la adresa presei”, ca urmare a scandalului de plagiat în care a fost implicat. Tema a fost continuată şi la întâlnirea directă. „Plagiatul este o ruşine naţională. În SUA, pe lângă faptul că palgiatul e caz penal, deci poţi face puşcărie, politicienii îşi dau demisia şi pentru lucruri mult mai puţin importante. Din cauza acestor plagiate din România avem de suferit şi noi în SUA pentru că nu ni se recunosc diplomele”, spune doamna Voiculescu, medic în New York. În acest moment, nicio diplomă de studii din România nu este recunoscută în SUA şi nici invers. Preşedintele Klaus Iohannis n-a vorbit despre plagiat, însă a punctat câteva chestiuni pe educaţie. „Atunci când vine vorba de ceea ce pot sau trebuie să facă autorităţile din ţară pentru românii din afară, facilitarea procesului de recunoaştere a diplomelor obţinute în străinătate şi de echivalare a studiilor nu ar trebui să mai întârzie. Într-o societate care apreciază şi respectă valoarea şi performanţa, acesta nu are voie să fie un impediment în calea întoarcerii în ţară a celor care au studiat în afara graniţelor”, a spus Klaus Iohannis.

Preşedintele le-a vorbit şi românilor din SUA, aşa cum a făcut în toate vizitele externe, despre votul la distanţă, atât de necesar diasporei. „Votul prin corespondenţă este un proiect la care ţin în mod special, nu din raţiuni politice, ci tocmai ca exemplu al unei relaţii corecte între stat şi cetăţean în garantarea unui drept fundamental, a dreptului la vot. Asigurarea cadrului legal şi a condiţiilor necesare pentru ca în 2016 românii din străinătate să poată vota, pentru prima dată, prin corespondenţă va fi o dovadă de maturizare a clasei politice româneşti”, a spus şeful statului, mai spre finalul discursului. „Sigur că ne dorim vot prin corespondenţă. Dacă aţi fi văzut ce cozi au fost şi aici la vot anul trecut, aţi cere şi dumneavostră vot prin corespondenţă. Să ştiţi că nu numai în Europa au aşteptat românii să voteze”, a reacţionat o doamnă, la sfârşit.

„Vrem reprezentanţi, nu activişti de partid”

Însă această dezbatere se va risipi în curând, fie cu o soluţie favorabilă, fie cu un eşec. Pentru a putea fi aplicată la alegerile din 2016, legea votului prin corespondenţă trebuie adoptată cu un an înainte, adică până în noiembrie. Deci a mai rămas o lună ca Parlamentul să dea dovadă de „maturizare”, aşa cum cerea preşedintele. Însă românii din SUA n-au încredre în Parlament, la fel cum nici românii din ţară nu au. „Reprezentarea nostră în Parlament este cu totul eronată. Deputaţii care reprezintă diaspora nu se implică absolut deloc. Noi vrem să avem reprezentanţi, nu activişti de partid”, i-a spus un domn, fără ocolişuri, lui Klaus Iohannis. „Au şi partidele rolul lor”, a răspuns şeful statului. „Au, dar noi avem nevoie în primul rând de reprezentanţi”, a fost replica finală. Întâlnirea s-a terminat în mod tradiţional cu flori, poze şi autografe.

Dineu asiatic

După întâlnirea cu românii, Klaus Iohannis a avut o întrevedere cu preşedintele Chinei, Xi Jinping. „Principalele sectoare vizate pentru derularea unor proiecte de anvergură sunt energia, infrastructura şi turismul. Cu ocazia întrevederii, a fost exprimat interesul României pentru proiectul Noului Drum al Mătăsii”, se arată într-un comnicat al Administraţiei Prezidenţiale. Tot sâmbătă,  Klaus Iohannis, a participat la dineul găzduit de premierul Japoniei, Shinzo Abe, pe tema non-discriminării pe bază de gen.Astăzi, şeful statului va susţine prima intervenţie la ONU, iar luni va fi primit de vicepreşedintele SUA, Joe Biden, la Casa Albă.