Birchall, atac la Cioloş, privind preşedinţia Consiliului UE: Organizarea unui eveniment ca exerciţiu de imagine cu iz electoral nu înseamnă paşi reali

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Ana Birchall, îi răspunde lui Dacian Cioloş în legătură cu pregătirea preşedinţiei române a Consiliului UE  şi spune că adoptarea unui memorandum în 30 decembrie 2016, cu nişte linii teoretice fără corespondent practic şi organizarea unui eveniment doar ca exerciţiu de imagine cu iz electoral nu înseamnă paşi reali legat de cel mai important moment post-aderare al României.

Întru-un comunicat de presă, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Ana Birchall, îi răspunde fostului premier Dacian Cioloş referitor la declaraţiile acestuia potrivit cărora actualul Guvern a înfiinţat un Consiliu Interministerial pentru Pregătirea şi Exercitarea Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, care este de fapt o recomandare a Guvernului Cioloş dintr-un document înmânat actualei echipe de la Palatul Victoria.

„În primele patru luni ale acestui an am accelerat, prin măsuri concrete şi aplicate, procesul de pregătire pentru Preşedinţia română la Consiliul UE pentru că eu cred că acest proiect de ţară este prea important şi integrator, la toate nivelurile societăţii, prin factorii de decizie implicaţi, pentru a-l transforma într-un război al orgoliilor neconsumate. Tocmai pentru că este un proiect al tuturor românilor, aceştia au dreptul la o corectă informare, fără ca aceasta să însemne că aş fugi de răspundere sau că vreau să găsesc vinovaţi. Am constatat nişte sincope la nivelul pregătirii acestui eveniment important pentru ţara noastră şi am decis că este dreptul românilor să le cunoască.

Adoptarea de către guvernarea anterioară a unui memorandum în 30 decembrie 2016, cu nişte linii absolut teoretice fără corespondent practic şi analiză anterioară concludentă precum şi organizarea unui eveniment doar ca exerciţiu de imagine cu iz electoral şi cu dedicaţie precisă nu înseamnă paşi reali în pregătirea celui mai important moment post-aderare al României: Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.

NIvelul politic

De aceea, Guvernul actual al României a adoptat, la propunerea echipei pe care o coordonez în Ministerul Afacerilor Externe, Memorandumul privind accelerarea procesului de pregătire a PRES RO 2019, prin care a fost aprobată înfiinţarea Consiliului Naţional de Pregătire şi Exercitare a Preşedinţiei României la Consiliul UE, precum şi adoptarea Planului de acţiune. Consiliul va exercita un rol de îndrumare strategică prin stabilirea liniilor directoare şi a priorităţilor de acţiune pentru pregătirea şi exercitarea Preşedinţiei României la Consiliul UE.

La nivelul portofoliului ministrului delegat pentru Afaceri Europene a fost înfiinţată Unitatea pentru Pregătirea Preşedinţiei României la Consiliul UE (UPP). Aceasta are trei structuri componente: Direcţia Planificare şi Coordonare Negocieri (DPCN), Direcţia Logistică şi Protocol (DLP) şi Biroul Comunicare şi Promovare (BCP). De asemenea, atunci când s-a desfiinţat Cancelaria prim-ministrului) locurile din Unitatea pentru Pregătirea Preşedinţiei au fost trecute cu atribuţii la Ministerul Afacerilor Europene, astfel că nu s-a pierdut nimic, nici nu a fost vorba despre o încetinire, ci, dimpotrivă, pentru o mai bună coordonare, ele au fost ataşate acestei unităţi din MAE.

Resurse umane

Prin această Unitate am accelerat dialogul inter-ministerial pentru pregătirea Preşedinţiei în cadrul reuniunilor săptămânale ale Comitetului de coordonare a Sistemului naţional de gestionare a afacerilor europene. În cadrul acestuia au fost cartografiate resursele umane specializate în afaceri europene disponibile în administraţia publică, pentru că trebuia să avem până acum o imagine a specialiştilor pe care ne putem baza, au fost prezentate într-o primă formă propuneri de teme prioritare ale Preşedinţiei române a Consiliului UE şi s-a elaborat primul calendar al reuniunilor care vor fi organizate în România în timpul PRES RO2019, stabilindu-se totodată  responsabilităţile ministerelor pentru prezidarea Grupurilor de lucru ale Consiliului UE.

Aceste date sunt rafinate şi discutate cu fiecare minister de linie în parte în întâlnirile care se desfăşoară într-un ritm susţinut, urmând ca informaţiile dobândite să contribuie la fundamentarea primului proiect de buget multi-anual precum şi la elaborarea strategiilor în domeniul resurselor umane şi a achiziţiilor publice.

Am avansat, de asemenea, proiectul, finanţat din fonduri europene, destinat perfecţionării specialiştilor din administraţia publică. Acesta este elaborat de Ministerul Afacerilor Externe/UPP şi  Secretariatul general al Guvernului. Pentru că nu s-a făcut nimic pe pregătirea corpului de profesionişti în rândul funcţionarilor publici, am început derularea unor întâlniri şi discuţii cu instituţii de învăţământ din ţară şi străinătate ( reprezentanţii ENA din Paris sau ai Academiei Diplomatice din Viena) pentru a se studia posibilitatea angajării acestora ca parteneri în proiect dat fiind expertiza şi experienţa lor în programele de pregătire pentru alte Preşedinţii, inclusiv actuala Preşedinţie Malteză.

Pe lângă aceasta, a fost activat Task force-ul inter-ministerial care pregăteşte propunerile legislative cu rolul de a permite suplimentarea, cu caracter temporar, a expertizei tehnice în administraţia publică, în domeniul afacerilor europene. A fost elaborată prima formă a proiectelor de acte normative privind crearea de posturi suplimentare, modul de recrutare, încadrare şi motivare a resurselor umane.

Planul extern

Pe plan extern, am iniţiat un mecanism de consultare cu partenerii României din TRIO-ul de Preşedinţii (Finlanda şi Croaţia), în care a fost inclusă şi Austria, având în vedere că vom prelua de la această ţară o mare parte a agendei legislative europene. A fost activat şi dialogul cu reprezentanţii instituţiilor europene, respectiv ai Secretariatului General al Consiliului UE şi Secretariatul Comisiei Europene.

La nivel logistic

Multe dintre serviciile de care avem nevoie pe procedura de achiziţie nu se cunosc pentru că nu există un inventar al acestora. De exemplu, alocarea unui sediu adecvat al Reprezentanţei Permanente a României pe lângă UE pe perioada PRES RO 2019 este un element important care putea fi rezolvat până în acest moment, însă din păcate s-a bătut pasul pe loc. De asemenea, nu s-a făcut nimic pe identificarea unei locaţii pentru Preşedinţie aici, în Bucureşti, sau pentru săli si  posibile spaţii de desfăşurare a întâlnirilor grupurilor de lucru.

În acest sens, am dispus să fie analizate soluţiile pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii la nivelul Reprezentanţei, din perspectiva pregătirii şi exercitării PRES RO 2019 şi au fost identificate spaţiile disponibile pe piaţă, ca alternativă la locaţia actuală şi care ar putea fi închiriate/achiziţionate. Pe lângă aceasta am demarat procedurile legale pentru identificarea unor spaţii corespunzătoare în România pentru evenimentele pe care le vom organiza aici, acasă.

Concluzii

Multe dintre cele enunţate până aici, cu titlu informativ, fără a intra în detalii, puteau fi anticipate şi derulate din timp pentru că proiectul de pregătire al Preşedinţiei este în primul rând al României şi trebuie asumat ca atare. Contextul în care ne vom achita de această responsabilitate este unul foarte complex şi trebuie să fim pregătiţi. Şi, ca să avem o imagine cât mai completă a angajamentului nostru, subliniez că ne vom derula mandatul într-un context complicat, definit de alegerile europene, de momentul ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, de negocierile pe dosarul următorului Cadru Financiar Multianual.

Va fi o perioadă marcată de numeroase provocări, care trebuie gestionate eficient şi pragmatic, în beneficiul cetăţenilor europeni şi al proiectului european în ansamblu. În ceea ce priveşte Brexit-ul, de exemplu, nu exista până la momentul actualei guvernări o analiză de impact care să evalueze costurile României în urma ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană. Nici un minister nu avea în organigramă, identificată sau creată, o echipă specializată pe Brexit care să pregătească viitoarele negocieri din perspectiva României pe diferite sectoare de activitate.

De aceea, la nivel de Guvern, am făcut această analiză împreună cu colegii mei de la alte ministere şi am creat un mecanism care va avea ca principală misiune concretizarea unei reacţii rapide a României pe parcursul negocierilor privind ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Consiliul Interministerial pentru Brexit reuneşte miniştri cu responsabilităţi majore în procesul de negociere şi îşi propune să evalueze, în fiecare domeniu, impactul Brexit, identificând vulnerabilităţi şi soluţii la acestea.

Adoptarea de către fosta guvernare, în decembrie anul trecut, a unei strategii pe Preşedinţie cu linii directoare, generale, fără ancorare în realitatea mediului politic, instituţional şi legislativ nu înseamnă pregătirea concretă a unui eveniment atât de important, ci doar un exerciţiu de imagine ineficient în opinia mea.

Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene poate fi continuarea unei poveşti de succes (10 ani) a ţării noastre în proiectul european, dacă vom şti să lucrăm împreună, factori de decizie, societate civilă şi întreaga naţiune pentru a arăta  Europei adevărata faţă şi identitate a acestui popor binecuvântat de Dumnezeu. Cu o dozare corectă a eforturilor, cu o alocare adecvată a resurselor necesare şi o bună coordonare a Ministerului Afacerilor Externe, sunt convinsă că România va fi pregătită să preia Preşedinţia Consiliului UE la 1 ianuarie 2019“, scrie în comunicatul transmis de Ana Birchall.