Adevărul Live: Ministrul Dan Stoenescu, despre românii din Marea Britanie: Nu vor exista schimbări în perioada următoare. Este un proces de doi ani

Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, a vorbit, la Adevărul Live, despre votul prin corespondenţă, românii din Diaspora şi cum vor fi resimţite efectele Brexit-ului de românii din Marea Britanie.

Principalele declaraţii ale ministrului Dan Stonescu:

Despre românii din Marea Britanie

În perioada imediat următoare nu vor exista schimbări iminente. Este un proces de durată, de minimum doi ani. România va fi parte integrată în acest proces. Problemele lor sunt în atenţia noastră prioritară. Vom avea un rol important de jucat în chestiunea Brexit, mai ales că vom prelua preşedinţia Consiliului European. Interesul de a avea lucrători în Marea Britanie este şi al angajatorilor din Marea Britanie. Românii din Marea Britanie sunt plătitori de taxe. Nu este numai în interesul românilor, ci şi al angajatorilor din Marea Britanie. Semne de îngrijorare au apărut. Această decizie i-a luat prin surprindere şi pe cetăţenii britanici. Având în vedere că există nişte tratate şi un proces de negociere, este important să se ştie că UE va apăra interesele cetăţenilor săi din Marea Britanie.

Despre românii care muncesc la negru În Marea Britanie

Sunt sigur că această chestiune va fi luată în considerare. Nu vreau să mă hazardez. Ei primesc tot sprijinul misiunilor noastre diplomatice, dar nu vreau să fac predicţii. Nu vreau să spun că vom merge cu valul şi cu ce negociază UE, dar vom face tot ce se poate pentru a le apăra interesele. Suntem într-un proces de reflecţie. Sunt doar câteva zile de la acest referendum. Interesele economice şi sociale vor trebui să fie apărate prin acest tratat pe care UE îl va semna cu Marea Britanie. Trebuie să fim parte din acest proces pe care UE îl va desfăşura cu Marea Britanie. Prioritară este implicarea noastră cu toate forţele diplomatice în negocierile conduse de UE. Nu dorim ca românii din Marea Britanie să fie afectaţi din această ieşire a Marii Britanii din UE.

Despre legea votului prin corespondenţă

Pentru a se înscrie în Registrul Electoral trebuie să urmărească nişte paşi. Românii din străinătate vor putea vota prin trei modalităţăţi: cea clasică, la Ambasade, Consulate, şi există alte două posibilităţi. Prima este votul prin corespondenţă. A doua este înfiinţarea unei noi secţii de vot. Românii trebuie să completeze un formular pentru a se înscrie în Registrul Electoral şi să adauge o copie de pe paşaport sau a unui act care atestă reşedinţa în străinătate. Pot fi trimise prin poştă sau aduse personal.

În acest an, legea nu mai permite înfiinţarea de secţii discreţionar de la Bucureşti, ci românii din străinătate vor decide. Ei trebuie să le ceară în Registrul Electoral. De exemplu, în Republica Moldova, secţii se vor înfiinţa la Chişinău, Bălţi şi Ungheni. Dacă românii nu vor cere să se facă secţii de vot, nu se vor face.

Până în prezent sunt aproximativ 400 de români care au cerut înfiinţarea de secţii de votare. Pentru că nu sunt din aceeaşi zonă, nu avem nicio secţie nouă înfiinţată. Doresc să  fac un apel să se înscrie în Registrul Electoral pentru a evita cozile. Nu este stabilită data până la care se pot înscrie pentru că nu a fost stabilită data alegerilor. Înscrierile vor fi până la sfârşitul lunii august-începutul lunii septembrie. Românii care se află temporar în străinătate nu vor putea vota, ci doar cei care au reşedinţă în străinătate.

Cum se votează prin corespondenţă

Plicul să nu stea prea mult la dvs. pentru a avea timp să ajungă în România. Veţi avea o dată sugerată până la care trebuie să trimiţi. Odată ce primesc plicul cu toate aceste documente, să transmită foarte repede plicul în care este şi opţiunea pentru acest scrutin. Din Italia şi Spania au venit cele mai multe solicitări pentru votul prin corespondenţă. Sunt cele mai mari comunităţi. Avem doar secţiile de votare de la consulate, Ambasade şi sediile ICR. Deocamdată nu s-au înscris suficienţi români. Legea s-a schimbat şi trebuie cunoscută. Românii trebuie să se implice. Trebuie să fie minimum 100 pentru a se deschide o nouă secţie de votare. 

Formularul poate fi descărcat de pe site-ul Ministerului, îi dă print şi îl completează. O copie după paşaportul cu domiciliu din străinătate. Dacă nu au, fac o copie după cartea de identitate românească şi un act care să demonstreze reşedinţa din străinătate. Ei le pot aduce la cea mai apropiată misiune diplomatică sau le pot aduce personal. Ei plătesc timbrul. Poate fi orice de plic.

Despre situaţia românilor din Siria

Având în vedere situaţia din Siria, este puţin probabil că românii se vor înscrie pentru a vota prin corespondenţă. Este un război civil cu pierderi foarte importante. Peste 800 de cetăţeni au fost repatriaţi din Siria, prin Liban. În continuare facem aceste repatrieri. În general sunt familii mixte, foşti studenţi sirieni care au studiat în România.

Înainte de a fi ministru, m-am ocupat de Orientul Mijlociu, dar şi de românii de pretutindeni. Am fost diplomat în Beirut. Este o viaţă normală de diplomat. Este necesar să înveţi ce înseamnă lumea reală în ţările de conflict. Am studiat mişcări naţionaliste arabe. În Egipt am locuit aproape trei ani. Românii din Orientul Mijlociu sunt percepuţi pozitiv. Foarte mulţi specialişti români au plecat să construiască fabrici. Zeci de mii de studenţi au studiat în România. Avem multe relaţii umane cu aceste ţări, iar imaginea românilor este, în general, pozitivă. România este percepută ca o ţară europeană. Avem foarte mulţi studenţi în România. Aceste relaţii educaţionale continuă.

Despre relaţia cu R. Moldova

Relaţia cu Republica Moldova este primordială. Suntem aceeaşi naţiune. Mi-am asumat câteva direcţii care s-au concretizat prin finanţarea câtorva proiecte. Am propus crearea unui spaţiu comunicaţional comun, în care presa de limba română să comunice şi să existe o integrare mult mai mare. Am lansat la MAE Consiliul Consultativ comun, în care jurnalişti importanţi şi au venit la aceeaşi masă şi au făcut propuneri ambelor Guverne.

Despre românii din Ucraina

Noi îi încurajăm să fie cetăţeni loiali statului ucrainean, dar să-şi păstreze identitatea. Avem aproape jumătate de milion de români în Ucraina. Di păcate, există o divizare între români şi moldoveni. Există manuale de limba moldovenească în condiţiile în care Curtea Constituţională din R. Moldova a spus că limba oficială este limba română. România acordă tot sprijinul statului ucrainean. Acum câteva luni a fost deschis Consulatul la Slatina. Vom deschide în Ucraina şi alte două centre.