FOTO Curtea Supremă a amânat pentru luni pronunţarea privind contestaţia DNA la plasarea în arest la domiciliu a prinţului Paul
0
Weekend cu emoţii pentru prinţul Paul şi Remus Truică în dosarul privind retrocedarea ilegală a Fermei Băneasa. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a amânat pentru data de 21 decembrie pronunţarea în cazul contestaţiei DNA faţă de decizia de a-i plasa în arest la domiciliu pe Remus Truică şi prinţul Paul, care ceruse arestarea preventivă a celor doi.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a luat în discuţie, vineri, contestaţiile formulate de procurori, după ce judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Curtea de Apel Braşov a respins solicitarea DNA de arestare preventivă a persoanelor acuzate în dosarul retrocedărilor ilegale şi va da luni o decizie definitivă.
Curtea de Apel Braşov a decis ca prinţul Paul, Remus Truică şi avocatul Robert Roşu să fie plasaţi în arest la domiciliu, iar Dan Andronic, Claudiu Mateescu şi Marius Marcovici, fost consilier al lui Călin Popescu Tăriceanu, să fie cercetaţi sub controlul judiciar.
Deciziile au fost contestate şi de inculpaţii din dosar, care cer măsuri preventive mai blânde.
Motivarea primei decizii
Judecătorul de drepturi civile de la Curtea de Apel Braşov, care i-a plasat în arest la domiciliu pe Paul Al
României, milionarul Remus Truică (foto) şi pe avocatul Robert Roşu, a explicat de ce a dispus această măsură: arestul la domiciliu este suficient pentru înlăturarea stării de pericol pentru ordinea publică pe care o prezintă lăsarea în libertate a inculpaţilor.
Judecătorul de drepturi şi libertăţi a apreciat că pentru înlăturarea stării de pericol pentru ordinea publică pe care o prezintă lăsarea în libertate a inculpaţilor Paul Philippe, Remus Truică şi Robert Roşu este necesară şi suficientă măsura arestului la domiciliu, având în vedere anturajul şi mediul din care provin inculpaţii, persoane cu nivel ridicat de instruire, integrate în familie şi societate, lipsa antecedentelor penale, împrejurarea că măsura arestului la domiciliu asigură în aceleaşi condiţii realizarea scopului măsurii preventive, respectiv buna desfăşurare a procesului penal.
În cazul tuturor inculpaţilor din dosarul revendicărilor ilegale, instanţa a apreciat că „în cauză există probe sau indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpaţii au săvârşit infracţiunile descrise în ordonanţele de punere în mişcare a acţiunii penale, fiind îndeplinită condiţia prevăzută de Codul de procedură penală pentru luarea oricărei măsuri preventive“.
Cu toate acestea, magistratul a considerat că arestarea preventivă nu este justificată. „Chiar dacă prin prisma prejudiciului de 135,8 milioane de euro în paguba statului, reacţia publicului este una virulentă, de totală dezaprobare şi indignare profundă, astfel cum se afirmă în referatul cu propunere de arestare preventivă, acest fapt nu poate justifica luarea măsurii arestării preventive, cu nesocotirea celorlalte condiţii prevăzute de lege“, se arată în motivarea sentinţei.
Instanţa i-a contrazis pe procurori, care au invocat că lăsarea în libertate a inculpaţilor ar influenţa negativ activitatea de urmărire penală. „Din actele dosarului nu rezultă vreo probă din care să reiasă că inculpaţii au făcut pregătiri de orice natură pentru a se ascunde, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală, că au încercat să influenţeze un alt participant la comiterea infracţiunii sau să altereze, să ascundă ori să sustragă mijloace materiale de probă sau că pregătesc săvârşirea unei alte infracţiuni“, se precizează în document.
Nu reprezintă pericol public
În cazul inculpaţilor Dan Andronic, Andrei Marcovici şi Claudiu Mateescu, judecătorul de drepturi civile a constatat că, raportat la gravitatea faptelor de care sunt acuzaţi, la probele din care rezultă presupunerea rezonabilă a săvârşirii faptelor, nu sunt îndeplinite condiţiile Codului de procedură penală.
Astfel că măsura controlului judiciar este suficientă pentru asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal, a împiedicării sustragerii lor de la urmărirea penală ori a prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni.
Totodată, judecătorul a apreciat că lăsarea în libertate a inculpaţilor nu prezintă pericol pentru ordinea publică, comparativ cu infracţiunile pentru care sunt cercetaţi Remus Truică şi Robert Roşu.
De asemenea, nu ar exista indicii că, lăsaţi în libertate, ar influenţa negativ activitatea de urmărire penală, existenţa riscului real de influenţare a martorilor, având în vedere resursele financiare de care dispun şi posibilitatea reală de sustragere de la urmărirea penală raportat la veniturile deţinute/administrate în societăţi de tip offshore, de care se face vorbire în referatul cu propunerea de arestare preventivă nefiind dovedită.
Potrivit judecătorului, în referat nu se precizează care dintre inculpaţi deţin sau administrează venituri în societăţi offshore în străinătate, făcându-se doar constatarea că inculpaţii Claudiu Mateescu şi Andrei Marcovici sunt persoane implicate în activităţi comerciale, financiare importante.
Ce acuzaţii aduc procurorii DNA
În dosarul privind retrocedarea ilegala a unui teren din Snagov, unde este Ferma Băneasa, sunt cercetaţi Prinţul Paul al României, omul de afaceri Remus Truică şi avocatul Robert Roşu, toţi trei fiind în arest la domiciliu, Dan Andronic, Claudiu Mateescu, Marius Marcovici, fost consilier al lui Călin Popescu Tăriceanu, şi Gheorghe Sin, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole, în cazul acestora fiind luată măsura controlului judiciar.
Potrivit procurorilor anticoupţie, începând din anul 2006, Prinţul Paul i-a promis lui Remus Truică şi asociaţilor lui din grupul infracţional, între care Robert Roşu, Marius Marcovici, Lucian Mateescu şi Dan Andronic, o cotă parte importantă, între 50% şi 80%, din valoarea bunurilor pe care le revendica şi, ulterior, le-a şi dat acestora bunurile, pe măsura obţinerii lor, în schimbul intervenţiei membrilor grupului pe lângă funcţionari publici cu atribuţii în reconstituirea sau retrocedarea dreptului de proprietate din Bucureşti şi din alte judeţe sau pe lângă judecători.
Prinţul Paul, Remus Truică şi ceilalţi membri ai grupului „au ascuns natura ilicită a înţelegerii, prin încheierea în 1 noiembrie 2006 a unui contract de cesiune, cu privire la bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire a proprietăţii, între prinţul Paul şi SC Reciplia SRL, reprezentată de Remus Truică”, conform DNA.
„În concret, acest contract redactat de Robert Roşu prevede că Paul Philipe al României, în calitate de cedent, transmite/cesionează fără nicio rezervă, cu titlu oneros, toate drepturile sale prezente şi viitoare asupra unor bunuri imobile, enumerate şi identificate în contract (între care şi Ferma Băneasa cu un teren în suprafaţă de 28,63 hectare). Reciplia SRL se obligă să plătească în anumite condiţii o sumă de bani şi să asigure sprijin şi asistenţă în legătură cu bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire. Ulterior, ca urmare a acestui act, Paul Philipe al României a semnat alte înscrisuri/contracte prin care s-a urmărit ascunderea provenienţei ilicite a bunurilor retrocedate, antecontracte de vânzare - cumpărare, înţelegeri («înţelegerea» din 13 aprilie 2011 şi actul adiţional la aceasta)", a precizat DNA.
Se încarcă comentariile...
