Mărturiile unui fost coleg de celulă al lui Gheorghe Ursu, în faţa judecătorilor: „Era adus cu pătura în celulă. Era bătut în anchetă”

Mărturiile unui fost coleg de celulă al lui Gheorghe Ursu, în faţa judecătorilor: „Era adus cu pătura în celulă. Era bătut în anchetă”

Gheorghe Ursu

Trei subofiţeri de Miliţie şi doi foşti arestaţi au fost audiaţi miercuri la Curtea de Apel Bucureşti în dosarul torţionarilor inginerului Gheorghe Ursu, decedat în închisoare în 17 noiembrie 1985. Martorii au dat detalii despre chinurile la care disidentul era supus în timpul anchetei. La următorul termen urmează să fie audiat unul dintre deţinuţii bătăuşi, Marian Clită,  care l-a torturat pe disident la ordinele Securităţii.

Ştiri pe aceeaşi temă

La următorul termen de judecată, pe 22 noiembrie, la ora 10.00, sunt citaţi mai mulţi martori, printre care cei doi deţinuţi care l-au bătut pe Ursu la ordinul ofiţerilor, Marian Clită şi Gheorghe Radu, zis „Gicuţă”. Clită execută în penitenciarele din România o pedeapsă de 14 primită pentru că a omorât o stewardesă în Danemarca. Unul dintre avocaţi a spus instanţei despre „Gicuţă” că a auzit că ar fi decedat şi ar trebui verificat în baza de date de la Evidenţa Populaţiei acest lucru.
 
La termenul viitor au mai fost citaţi fostul şef al Securităţii, Iulian Vlad, care a dat o declaraţie de martor în timpul anchetei, decedat pe 30 septembrie 2017 şi şeful acestuia de cabinet, generalul Aurel Rogojanu.
 
Clită, unealta ofiţerilor
 
Clită este unul dintre cei doi deţinuţi de drept comun care, în noiembrie 1985, l-a bătut până la moarte disidentul Gheorghe Ursu. Din ordinul a doi colonei de Miliţie, Tudor Stănică şi Mihail Creangă, Ursu a fost introdus în celula infractorilor deosebit de violenţi cu intenţia clară de a fi suprimat.  Clită a fost condamnat la 20 de ani de închisoare pentru că în 1985 l-a omorât pe disidentul Gheorghe Ursu la ordinul fostului şef al Direcţiei de Cercetare Penală a Miliţiei, colonelul Tudor Stănică. clita
 
După nouă ani de puşcărie, Marian Clită (foto) a fost eliberat condiţionat din penitenciar. În 2003, Stănică şi Creangă au fost condamnaţi la câte 22 de ani de închisoare. Executarea condamnării lui Tudor Stănică a fost suspendată din motive medicale, iar Creangă a fost eliberat condiţionat în aprilie 2008.
 
Mâna Securităţii
 
Trei subofiţeri din cadrul Arestul Inspectoratului General al Miliţiei (IGM) şi doi foşti colegi de celulă ai lui Gheorghe Ursu au fost audiaţi miercuri de judecătoarea Mihaela Niţă la Curtea de Apel Bucureşti. Magistraţii încearcă să afle care a fost rolul Securităţii în cazul morţii lui disidentului.  Încercând să evite un caz de persecuţie politică, Securitatea i-a înscenat lui Gheorghe Ursu un caz de drept comun, de deţiner de valută, pentru posesia a 17 dolari, pentru care l-a arestat pe 21 septembrie 1985. Inginerul a murit pe 17 noiembrie 1985, în arestul Militiei Bucureşti.
 
Maiorul în rezervă Marin Pîrvulescu şi colonelul în rezervă Vasile Hodiş, foşti ofiţeri ai Departamentului Securităţii Statului, sunt acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii în acest caz. Alţi doi inculpaţi din dosar, foştii miniştri de Interne George Homostean şi Tudor Postelnicu, acuzaţi de de complicitate la infracţiuni contra umanităţii, au decedat după trimiterea în judecată. Hodiş şi Pîrvulescu au fost punctuali ieri la process. S-au aşezat pe rândul al doilea, în spatele avocaţilor şi au urmărit cu atenţie audierile. Hodiş, veşnic nemulţumit de declaraţii, Pîrvulescu, gânditor. „Ce să-şi mai amintească după 30 de ani”, izbucnea Hodiş în sala de judecată, nemulţumit de declaraţiile de martori.
 
„Era foarte speriat şi agitat”
 
Vasile Cimpoeru a fost coleg de celulă pentru o scurtă perioada, pentru 10-12 zile, cu Gheorghe Ursu. El a povestit că lucra pe timpul lui Ceauşescu ca ospătar în alimentaţie publică, fusese acuzat pentru delapidare şi a fost condamnat. „Am scăpat în 1988, când s-a dat amnistia”, a povestit Cimpoeru. Fostul arestat vorbeşte sigur pe el, dă detalii despre prima parte a perioadei în care a stat cu Ursu în celulă. „Prigoana” avea să înceapă după mutarea sa din celulă. În plus, memoria îi joacă feste.
 
„A fost scos o singură dată din celulă. Era scos de Securitate, de un domn colonel. Mi-a spus numele acestuia, nu l-am reţinut”, a ridicat bărbatul din umeri. „Când s-a întors de la anchetă, Ursu mi-a spus că a primit două palme de la anchetator. Mi-a spus numele acestuia, nu-l mai ţin minte”, repetă Cimpoeru.
 
„Era foarte speriat şi agitat. Mi-a spus: de dată asta n-a avut timp anchetatorul de el. Din câte îmi aduc aminte era vorba de un jurnal personal şi valută, cred că 12 dolari”, a explicat Cimpoeru. „Ne-a spus că a ajuns aici după ce le la percheziţii i-au găsit un jurnal despre Ceauşescu şi soţia lui şi valută”,  a rememorat martorul. Este vorba de jurnalul în care Ursu îţi nota idei intime şi ganduri opuse regimului.
 
„Ne recita poezii”
 
Vasile Cimpoeru povesteşte instanţei că Ursu i-a povestit detaliu despre familie, despre cei doi copii, despre călătoriile din străinătate. „Ne-a spus că scrie poezii, îi plăcea să scrie poezii în staţiunea 2 Mai, ne recită uneori”, a povestit Cimpoeru. Cât a stat cu el în celulă, inginerul Ursu nu i s-a plâns niciodată că ar suferi de vreo boală.
„Cu noi în celulă mai era şi Marian Clită. Acesta nu era întotdeauna cu noi. Îl scoteau dimineaţă şi era adus seară”, şi-a adus aminte fostul coleg de celulă al lui Ursu. Cimpoeru a explicat astăzi instanţei că de moartea lui Gheorghe Ursu a aflat după Revoluţie, din mass-media şi după ce a fost chemat să fie audiat că martor într-un alt proces.
 
„Marian Clită era informator al Securităţii?”, a întrebat avocatul familiei Ursu. „Cu siguranţă!”, a spus Cimpoeru.  „Ieşea în fiecare zi, mă trăgea de limba, pe mine, pe inginerul Ursu. Ne provoca la discuţii. Arăt că atunci când era scos la anchetă, Clită primea ţigări, cafea şi mâncare. Era ceva să bei cafea pe vremea aia şi în libertate. Mi-am dat seama de asta pentru că Marian Clită nu consumă mâncarea deţinuţilor”, a oferit noi detalii fostul coleg de celulă a inginerului Ursu.
 
„Acuza dureri interne”
 
De-a lungul timpului, Mitruş Laurenţiu Casapu a dat mai multe declaraţii în acest caz, atât în dosarele foştilor deţinuţi Clită şi Radu, dar şi ale foştilor colonei Stănică şi Creangă. Are o voce groasă şi vorbeşte relaxat, răspunde repede la întrebările instanţei. Aste îmbrăcat cu blugi albi prespălaţi, pantofi albi sport ponosiţi şi tricou negru cu mânecă lungă. Are în jur de 50 de ani, a absolvit şcoala vieţii, iar în 1985 era încarcerat pentru complicitate la un furt.
 
Casapu a fost coleg de celulă cu Ursu aproximativ o săptămâna. „Nu am discutat nimic cu Ursu despre motivul pentru care a fost încarcerat. Când venea de la anchetă nu era într-o stare bună, era adus cu pătură, venea bătut”, a spus Casapu. „Acuza dureri interne. Se văita că-l doare zona abdominală. Nu am văzut vânătăi sau urme de bătaie la el”, a precizat acesta.
 
„Îl şicanau mereu, îl puneau să cânte şi să danseze”
 
Martorul nu mai ştie dacă Ursu primea îngrijiri medicale. În celulă cu ei mai erau doi arestaţi- „Gicuţă”- Gheorghe Radu şi Marian Clită. „De câte ori a fost adus cu pătură?”, a întrebat avocatul lui Hodiş. „De mai multe ori”, a răspuns Casapu. „Parcă într-o noapte, după ce a fost adus cu pătură, l-au dus şi la spital. De atunci nu l-am mai văzut”, a mai povestit martorul.
 
„De decesul lui Ursu am aflat mult mai târziu, după Revoluţie, cred că de la unii dintre procurorii care m-au audiat”, a explicat Casapu.  „Nu au fost incidente în camera, ceilalţi doi deţinuţi (Marian Clită şi Gheorghe Radu-nr) îl şicanau mereu, îl puneau să cânte şi să danseze”, a spus Casapu. Cei doi erau scoşi zilnic la anchete. „Cei doi erau favorizaţi, primeau pachete, mâncare”, a explicat martorul. Martorul pare că evită să dea detalii despre cei doi foşti colegi de celulă, prima dată nu-şi adusese aminte de numele lui Clită. Întrebările avocaţilor, din aproape în aproape, l-au făcut să-şi amintească. În sala de judecată, Hodiş vociferează, îi povesteşte lui Pîrvulescu că de fapt Gherorghe Radu nu era infomator, ci că era băiatul unui subofiţer de Securitate. 
 
Arată cu degetul la Pîrvulescu
 
Declaraţia Floricăi Toader avea să-l enerveze cel mai tare pe Hodiş, şi pe Marian Pîrvulescu (Foto). Femeia are  Femeia are 72 de ani şi suferă de angină pectorală. Lucra din 1975 la Arestul Miliţiei, la compartimentul „Transfer” şi se ocupă de însoţirea femelor arestate la anchetă sau transportul la Tribunal. Judecătoarea a cerut să se aşeze pe un scaun, în centrul sălii de judecată. Ea a fost audiată şi în alte dosare legate de moartea inginerului Gheorghe Ursu.
„Nu mai ţin minte de cine era scos la anchetă. Au trecut ani”, îşi începe declaraţia Toader. „Acum doi ani am declarat că Ursu a fost scos de două ori la anchetă de Pîrvulescu deoarece domnul procuror mi-a arătat nişte înscrisuri pe care se arată asta”, a spus Toader. 
 
„Arăt că-l cunosc pe domnul Pîrvulescu şi ştiu că acesta l-a scos pe inginerul Ursu. Nu ştiu de câte ori, dar acest lucru se poate vedea în registru”, a povestit Toader. „Eu am primit notele de scoatere din arest, de acolo ştiu. Era menţionat numele deţinutului şi al ofiţerului care l-a scos”, a mai spus martorul. Potrivit acesteia, Pîrvulescu ar fi trimis un subofiţer cu aceste bonuri şi nu venea personal. „Îl cunosc pe Pîrvulescu, deoarece mă întâlneam cu acesta şi la bufetul de la locul de muncă”, a rememorat martora. Femeia a explicat că nu cunoaşte detalii despre moartea inginerului, doar a aflat la serviciu despre transferul la spital şi ulterior despre decesul acestuia.
 
Avocatul lui Hodiş îi arată martorei declaraţiile date în 1993 şi 2002, şi o întreabă dacă acestea sunt documentele pe care i le-a arătat procurorul. Florica Toader explică că procurorul i-a arătat un registru şi nu declaraţii. „Despre Gheorghe Ursu am aflat după ce acesta a murit. Nu ştiam cine este acesta”, a ridicat din umeri femeia.
În schimb a dat detalii despre traiul din Arest. „Cunosc că în celulele de la «Catanga» erau folosiţi informatori. Nu ştiu dacă se folosea tehnică de ascultare”, a explicat femeia. „Condiţiile de detenţie de la «Catanga» erau mai grele, deţinuţii nu aveau nici grup sanitar şi nici apă în camere”, a rememorat femeia. „Catanga” este o zonă din Arest unde erau închişi deţinuţii care se aflau în atenţia Securităţii. 
 
„Nu ştiu”, „Nu cunosc” 
 
Fostul plutonier Ion Munteanu a explicat instanţei că a mai dat declaraţii că martor şi în dosarele foştilor colonei Mihai Creangă şi Tudor Stănică. Este bătrân, are 81 de ani, abia stă în picioare. Povesteşte că a avut funcţia de şef de schimb şi locţiitor al şefului Arestului. Judecătoarea Mihaela Niţă a cerut un scaun pentru audierea acestuia. Grefiera repetă întrebările pentru fostul miliţian, care abia aude şi vorbeşte greoi. „Îl cunoşteam pe Gheorghe Ursu şi am văzut când era scos la anchetă. Cred că a fost scos la anchetă şi de către ofiţerii de la Securitate”, îşi începe mărturia Munteanu.
 
El a arătat că în camera inginerului Ursu mai erau închişi doi deţinuţi: Marian Clită şi Gheorghe Radu. “Ce cunoaşteţi în legătură cu decesul lui Gheorghe Ursu?”, repetă judecătoarea de două ori întrebarea. „Arăt că în ceea ce priveşte decesul acestuia, eu fiind de serviciu într-o zi de duminică, colegii mi-au spus că a fost dus la Spital la Jilava. Acolo a şi murit”, a spus acesta. „La vârstă mea nu mai ţin minte mai nimic. Însă declaraţiile date de-a lungul timpului în acest caz, corespund adevărului”, a spus Munteanu. La multe întrebări răspunde cu „Nu ştiu”, „Nu cunosc” sau „Nu-mi aduc aminte”.
 
Fostul miliţian arată că nu-i cunoaşte pe cei doi inculpaţi, Vasile Hodiş şi Marin Pîrvulescu, şi că nu a văzut că aceştia să-l fi scos din celulă pe Ursu. „Când un deţinut era scos la anchetă, acest lucru era trecut într-un registru”, arată Munteanu. „Nu-mi mai aduc amininte dacă Gheorghe Ursu a fost adus lovit”, a spus Munteanu. Nu-şi aduce aminte un detaliu esenţial, dacă în cazul lui Urs anchetatorii aduceau un bon cu numele acestuia, pentru audiere. Acest bon trebuia să rămână în Arest. „Uneori arestaţii erau chemaţi la audieri şi telefonic. Bonul îl dădea anchetatorul în birou gardianului, când era adus arestatul”, a explicat  Munteanu.
 
„Ce înseamnă darea în consemn a unei celule?”, a întrebat avocatul familiei Ursu.
„Presupunea că deţinuţii să nu poată fi scoşi în anxheta. Trebuia să-i supraveghem de aproape. În celulă intră doar şeful de schimb”, a răspuns Munteanu.
 
„Marian Clită şi Gheorghe Radu erau informatori ai Securităţii?”, a revenit avocatul. 
„Nu ştiu asta”, a oftat fostul miliţian.
 
„S-a derulat o anchetă internă după decesul lui Gheorghe Ursu?”, a fost cea de-a treia întrebare. „S-a deschis o anchetă în 1985. Eu am dat declaraţii după 1990”, a spus acesta. „Cunosc că Gheorghe Ursu era închis într-o zona a Arestului numită «Catanga». Dispunerea deţinuţilor în celule, şi mutarea lor, era decisă de şefii Arestului”, a arătat Munteanu.
 
„Era scos la anchetă de Securitate”
 
Gheorghe Cojocaru lucra în 1985 că subofiţer pază şi supraveghere în cadrul Arestului Miliţiei. Era la începutul carierei, abia terminase şcoală militară şi îşi aminteşte vag de ce s-a întâmplat atunci. În Arest a lucrat până în 1991. „L-am cunoscut pe Ursu Gheorghe că pe orice arestat”, a spus Cojocaru. Nu ştie de câte ori inginerul a fost scos la audieri, sau dacă a fost scos de Miliţie sau Securitate.
 
„La început nu am ştiut pentru ce infracţiune era arestat Ursu, dar apoi am aflat că este vorba despre deţinere de valută. Ulterior am aflat că inginerul era scos la anchetă şi de Securitate”, a explicat fostul subofiţer.„“Eu când am intrat în serviciu am aflat că Ursu a fost dus la spital şi că ar fi decedat după o operaţie”, a spus martorul.
Dintre colegii de celulă a lui Ursu, Cojocaru şi l-a adus aminte pe Clită. „În momentul acela nu ştiam că Clită şi Radu erau informatori ai Miliţiei. Mai târziu am aflat despre Clită că ar fi informator”, a precizat fostul subofiţer.
 
Acuzaţiile procurorilor
 
Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş sunt acuzaţi că au exercitat acţiuni represive sistematice faţă de Gheorghe Ursu, în perioada în care acesta a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare pentru acte sau fapte considerate „ostile regimului comunist". De asemenea, Pîrvulescu, principalul anchetator al lui Gheorghe Ursu, secondat de Hodiş, au participat la torturarea sistematică şi, în final, la uciderea disidentului, susţin procurorii.
 
„Inculpaţii  Pîrvulescu Marin şi Hodiş Vasile, în calitate de ofiţeri în cadrul Direcţiei a VI-a Cercetări penale din Departamentul Securităţii Statului, au exercitat acţiuni represive şi sistematice (filaj, urmărire informativă, percheziţii, audieri sistematice, acte de violenţă fizică şi psihică) asupra victimei, inginerul disident Ursu Gheorghe Emil, acţiuni care au avut ca urmare producerea de suferinţe fizice sau psihice grave şi au fost de natură să-i aducă o atingere gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în principal a dreptului la viaţă", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.
 
citeste totul despre: