Limba română, interzisă în continuare în Valea Timocului

Serbia refuză să respecte dreptul românilor din Valea Timocului de a studia în limba maternă. Asta, în ciuda rezoluţiei PE la Raportul pe 2013 privind progresele realizate de Serbia, care atrage atenţia Belgradului că trebuie să aplice acordurile bilaterale privind minorităţile etnice şi naţionale.

Mai sunt doar câteva zile până când UE va demara negocierile cu Serbia în vederea aderării, dar Belgradul mimează în continuare că respectă drepturile românilor din Timoc. Deşi au promis că vor permite românilor să studieze în limba maternă, autorităţile sârbe fac tot posibilul pentru a împiedica acest lucru.

Reuniţi la Bruxelles, pe 20 decembrie 2013,  şefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană (UE) au confirmat decizia Consiliului de Miniştri cu privire la începerea negocierilor de aderare cu Serbia, în ianuarie 2014. Prima conferinţă interguvernamentală a UE-Serbia, prin care încep negocierile de aderare, este programată pentru data de 21 ianuarie.

Pentru a putea deschide capitolul 23 de aderare (drepturile fundamentale ale omului), autorităţile sârbe au anunţat, în octombrie 2013, că au introdus în şcoli ore în limba vlahă, limbă nerecunoscută însă de România.

Descurajaţi să se înscrie la orele de română

Potrivit preşedintelui Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România, Viorel Dolha, în martie 2013, au cerut oficial să studieze limba română 1.617 elevi din judeţele Bor şi Zajecar din Serbia de răsărit. Alţi 1.500 de elevi din judeţele Branicevo, Pomoravski şi Podunavski au optat şi ei pentru a studia limba maternă.

Belgradul a elaborat însă un plan pentru a face cât mai dificil accesul elevilor la orele de limba vlahă (română) şi de a-i determina astfel să renunţe la ele. Inspectoratele şcolare au programat orele de limbă română doar seara sau la câteva ore de la terminarea cursurilor, făcând imposibilă participarea multor elevi la ele. Şcolarii termină cursurile la ora 12.00-13.00, iar orele de limbă română sunt puse târziu, atunci când nu mai au mijloace de transport către satele lor.

Mai mult, elevii au fost puşi să aleagă între orele de română şi alte cursuri. “Celor 1.617 elevi din judeţele Bor şi Zajecear, care pe primul formular primit în martie 2013 de la şcoală optaseră pentru limba română, şcolile, în încercarea de a-i face să renunţe la opţiunea pentru limba română, le-au mai dat în septembrie un formular în care aveau de ales între limba română şi informatică”, a declarat Viorel Dolha.
Acesta afirmă că au fost cazuri când şcolile au refuzat până şi să înregistreze cererile pentru ore de limbă română făcute de părinţi din proprie iniţiativă.

Bisericile româneşti, interzise în Valea Timocului

Între timp, campania antiromânească în Timoc continuă. Biserica Ortodoxă Sârbă şi autorităţile de la Belgrad au scos în afara legii lăcaşele de cult româneşti din Valea Timocului. Cancelaria Guvernului sârb a anunţat, săptămâna trecută, că ”este ilegală orice construire a bisericilor româneşti din cauză că nicio parte organizaţională a Bisericii Ortodoxe Române, care are statut legal de persoană juridică, nu îşi desfăşoară activitatea în acest spaţiu”.

”Bisericile şi mănăstirile româneşti din zonă sunt ocupate de Biserica Sârbă, noi ne-am împăcat cu asta şi dorim să construim noi, iar ei ne opresc, ei veniţi din alte părţi ne opresc pe noi românii originari zonei, să ne rugăm în limba noastră şi să ţinem de Biserica neamului nostru. Acum aşteptăm să ne inchidă, cum au anunţat, şi aceste puţine biserici pe care cu greu am reuşit să le facem”, a fost reacţia lui Boian Aleksandrovici, protopop al Daciei Ripensis şi Vicar al Timocului.

Decizia autorităţilor sârbe a fost condamnată şi de senatorul pentru diaspora Viorel Badea. “Este regretabil că un stat ce la nivel declarativ se doreşte pro-european şi pare să îmbrăţişeze toate valorile Uniunii Europene, la nivel faptic dă încă dovadă de un comportament antidemocratic, antieuropean şi abuziv faţă de comunitatea românilor din Valea Timocului”, a declarat Badea.

Serbia trebuie respecte drepturile minorităţilor

La 5 decembrie 2013, Comisia pentru afaceri externe ( AFET ) a Parlamentului European a aprobat propunerea de rezoluţie la Raportul pe 2013 privind progresele realizate de Serbia. Europarlamentarii români Elena Băsescu şi Cristian Preda au propus un amendament prin care Serbia să fie obligată să implementeze protocolul  privind minoritatea română, semnat în 2012.
Comisia a acceptat însă parţial amendamentul, votând o formulare care subliniază necesitatea pentru Serbia de a aplica efectiv legislaţia naţională, ca şi acordurile bilaterale şi multilaterale privind minorităţile etnice şi naţionale. Deputatul Cristian Preda susţine că „este o formulă de compromis, negociată de grupurile politice, care vine însă în sprijinul minorităţii române din Timoc”.

Negocierile de aderare a Serbiei încep în ianuarie

La 20 decembrie 2013, Bruxelles a anunţat că negocierile pentru aderarea Serbiei la Uniunea Europeană vor începe în ianuarie 2014, iar progresele depind de normalizarea relaţiilor cu Kosovo, dar şi de aplicarea acordurilor bilaterale şi multilaterale privind minorităţile etnice şi naţionale.

Miniştrii de Externe ai celor 28 de state membre UE au fixat pentru 21 ianuarie data primei conferinţe interguvernamentale UE-Serbia, a declarat comisarul UE pentru Extindere, Stefan Füle.
Serbia speră să fie admisă în Uniunea Europeană în anul 2020, urmând calea parcursă de Croaţia, care a devenit membră a Uniunii Europene la 1 iulie 2013.
Mai multe state UE, printre care Germania, au insistat pe necesitatea condiţionării procesului de aderare de normalizarea relaţiilor cu Kosovo.