Istoricul Cristian Troncotă: „Pacepa, agentul ruşilor, a dat cea mai cruntă lovitură spionajului românesc“

Istoricul Cristian Troncotă: „Pacepa, agentul ruşilor, a dat
cea mai cruntă lovitură spionajului românesc“

Istoricul Cristian Troncotă susţine că generalul Pacepa a fost agent al serviciiilor secrete sovietice  FOTO Arhiva personală Cristian Troncotă

La 35 de ani de la dezertarea generalului Ion Mihai Pacepa, ecourile continuă să se facă auzite. Unii îl consideră trădător, alţii îl cataloghează drept erou, iar o parte îl priveşte drept un simplu pion pe marea tablă de şah a spionajului mondial. A trădat România şeful spionajului? La această întrebare precum şi la multe altele a răspuns istoricul Cristian Troncotă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Publicăm mai jos fragmente din interviul ce va apărea vineri în revista „Historia Special“.

„Adevărul“: Se vorbeşte mult în aceste zile despre faptul că Ion Mihai Pacepa a fost agent sovietic. Vă întreb direct? A fost sau nu?

Cristian Troncotă: În urma numeroaselor cercetări pe care le-am făcut, pot să afirm şi să susţin faptul că generalul Ion Mihai Pacepa a fost agent sovietic şi pot aduce oricâte argumente se doreşte. Primul argument este determinat de modul în care acesta a ajuns în Serviciile Secrete, adus de către sovietici.

Ce l-a propulsat pe Ion Mihai Pacepa în Securitate?

Cel care a construit Serviciul de Informaţii Externe al Securităţii, transformând secţia I de spionaj a SSI-ului în Direcţia I de Informaţii Externe a Ministerului Securităţii, a fost Alexander Mihailovici Saharovski. La începutul anilor ’50, Saharovski a devenit şeful consilierilor sovietici din România şi din Securitate. După întoarcerea în Rusia a fost numit adjunct al Directoratului I din NKVD, apoi KGB. Din 1955 şi până în 1970 a fost directorul general al Directoratului I al KGB-ului, pe scurt, şeful spionajului sovietic, fiind cel mai longeviv director al acestei instituţii teribile.

De ce un as al spionajului sovietic cum a fost Saharovski l-a recrutat pe tânărul student la chimie, Pacepa?

Răspunsul îl dă chiar fostul general de Securitate, care recunoaşte că a fost chemat la Saharovski care i-a spus: „Vrem să te ajutăm pentru că avem o datorie faţă de tatăl tău“.  Mecanic auto, tatăl lui Pacepa a lucrat în perioada războiului, ’40-’44, la General Motors, pe Magheru, la Ciclop. Acolo, o bună perioadă de timp, a ascuns un spion valoros al NKVD-lui, l-a protejat şi l-a legendat. Din acest punct de vedere, Pacepa în spionaj a fost creaţia ruşilor. Sovieticii l-au învăţat şi l-au specializat în tainele informaţiilor. Este produsul acelei generaţii de spioni educaţi de ruşi, în anii ’50.

Care a fost apoi evoluţia sa profesională în interiorul Securităţii?

Între anii 1956-1966, Ion Mihai Pacepa a lucrat în străinătate. A activat în rezidenţa din Germania. Probabil că acolo a învăţat foarte mult, de la spionii ruşi care activau pe pământ german. Rezidenţa KGB-ului din Occident era localizată la Karlshorst. Pacepa este 100% produsul şcolii de spionaj sovietice. Întreaga lui ascensiune se datorează în primul rând ruşilor, care l-au învăţat, l-au sprijinit, şi probabil, a beneficiat de informaţii importante de la sovietici pentru a-i impresiona pe şefii lui de la Bucureşti, determinându-i să-l promoveze.

În ce se specializaseră în Germania?

În 1966, Pacepa ajunge director adjunct al Direcţiei de Informaţii Externe. Din 1974, îşi păstrează funcţia de adjunct şi devine secretar general al Ministerului de Interne. Apoi consilier principal pe probleme de securitate a lui Nicolae Ceauşescu. Era specialist în probleme de muncă conspirativă, dar şi în probleme economice. Ascensiunea lui Pacepa trădează stilul sovietic.

De ce a defectat?

Pacepa a defectat din mai multe motive. Neagu Cosma, fost şef al contraspionajului, susţine o teză interesantă: oameni din spionajul românesc au ştiut din timp că Pacepa cochetează cu spionajul occidental, fiind recrutat de americani pe când era în Germania. Eu, ca profesionist şi istoric al domeniului, am o altă opinie. Fiind în inima spionajului sovietic din Occident, Pacepa se lăsa recrutat de americani doar la ordinul ruşilor. Pe de altă parte, în „Fereşte-mă, Doamne, de prieteni“, istoricul Larry Watts publică un document declasificat, care arată că în 1976 CIA l-a informat pe preşedintele american, Jimmy Carter, de următoarele: „Din informaţiile pe care le deţinem, consilierul preşedintelui Ceauşescu este agent sovietic“. Refuz să cred că a fost recrutat de americani atât timp cât el era în supravegherea sovieticilor, lucra cu sovieticii, primea instrucţiuni de la sovietici.

Care au fost consecinţele defectării lui Pacepa?

Pentru Direcţia de Informaţii Externe, pentru spionajul românesc, aceasta a fost cea mai mare catastrofă posibilă. Toţi ofiţerii din rezidenţele noastre acoperite, aşa-numitele fantome ale lui Pacepa, ofiţeri sub acoperire, sub identităţi false în diferite medii occidentale şi nu numai, au fost deconspiraţi, au fugit sau, şi mai grav, s-au predat pentru a-şi salva viaţa. Au plecat în primul tren, în primul avion, în primul vapor, au luat maşina şi au fugit de nebunii. Memorialiştii fostei Securităţi şi actualii ofiţeri, analişti etc., toţi spun acelaşi lucru: a fost o lovitură cruntă. Un serviciu de spionaj nu-şi revine după o astfel de lovitură decât după 20-30 de ani.

Talpeş: Pacepa a îngreunat negocierile aderării României la NATO

Istoricul Larry Watts va lansa, pe 15 aprilie, un nou volum al lucrării „Războiul clandestin al Blocului sovietic contra României“. Watts va dedica un capitol analizei plecării generalului Pacepa din ţară în 1978 şi acţiunilor întreprinse de acesta după ce a primit protecţie americană. Sovietologul susţine că potrivit declaraţiilor generalului Ion Mihai Pacepa, acesta a fost spion KGB. De asemenea, Watts a arătat că rezultatul acţiunilor lui Pacepa în America se potriveau dezinformărilor de la Moscova. La rândul lui, generalul Ioan Talpeş susţine că prin dezinformările sale, Pacepa a îngreunat inclusiv negocierile aderării României la NATO. Fostul şef al Serviciului Român de Informaţii Externe (SIE), Cătălin Harnagea, unul dintre susţinătorii reabilitării lui Pacepa, consideră însă că acuzaţiile aduse generalului sunt nefondate. „Nu am avut şi nu am vreun motiv să cred că generalul Pacepa a fost agent sau ofiţer KGB pe timpul cât a lucrat în cadrul Direcţiei Securităţii Statului“, a spus Harnagea.

 

citeste totul despre: