Institutul „Cantacuzino“, pol de cercetare medico-militar

Experţii Institutului Cantacuzino gestioneazp acum şi vaccinurile anti-COVID FOTO Institutul Cantacuzino

Institutul Naţional de Cercetare „Cantacuzino“, din subordinea Ministerului Apărării Naţionale, va fuziona cu Centrul de Cercetări Ştiinţifice Medico-Militare, urmând să formeze un adevărat pol de cercetare în domeniul medico-militar care se va ocupa inclusiv de dezvoltarea de vaccinuri şi de descoperirea unor tratamente inovatoare

Guvernul a luat în discuţie, ieri, o hotărâre privind integrarea în cadrul Institutului Naţional de Cercetare „Cantacuzino”, din subordinea Ministerului Apărării Naţionale, a Centrului de Cercetări Ştiinţifice Medico-Militare şi preluarea obiectivelor specifice deţinute de acesta. În noua formă, numărul maxim de posturi aprobat pentru Institutul „Cantacuzino” este de 1.075.

„Criza generată de apariţia pandemiei cu virusul SARS-CoV-2 cu care România, alături de întreaga lume, s-a confruntat şi se confruntă, impune accelerarea procesului de implementare a cerinţelor specifice NATO, rezultând necesitatea stabilirii unui singur pol al cercetării ştiinţifice medico-militare prin integrarea în cadrul Institutului Naţional de Cercetare «Cantacuzino» a Centrului de Cercetări Ştiinţifice Medico-Militare şi preluarea obiectivelor specifice deţinute de acesta”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.

Autorizarea materialelor de protecţie împotriva COVID

Până acum, Centrul de Cercetări Ştiinţifice Medico-Militare (CCSMM) a funcţionat ca o structură specializată a MApN, fără personalitate juridică, subordonată Direcţiei Medicale, „având ca misiune de bază, la pace şi la război, cercetarea ştiinţifică medico-militară”. În contextul pandemiei cu noul coronavirus trebuie spus că CCSMM se ocupă, între altele, cu emiterea autorizaţiilor de fabricare şi comercializare a materialelor de protecţie (măşti, combinezoane etc.), destinate combaterii efectelor pandemiei.

În timp, specialiştii CCSMM au acordat asistenţă de specialitate pentru diminuarea efectelor radiaţiilor ionizante în accidentul de la Cernobîl, a epidemiilor de holeră, meningo-encefalită cu virusul West Nile şi tratamentul intoxicaţilor în accidentul industrial de la Halânga. În plus, experţii CCSMM au participat şi la supravegherea activă a focarelor de antrax şi a altor agenţi biologici periculoşi, pe teritoriul naţional.

Laboratoare de înaltă securitate

Conform unor surse militare, prin aducerea CCSMM în „ograda” Institutului „Cantacuzino” se urmăreşte formarea unui adevărat pol de cercetare în domeniul medical, inclusiv în producerea de vaccinuri.

Experţii militari au la dispoziţie în prezent un complex laborator cu nivel ridicat de siguranţă biologică BSL3 folosit în cercetări în cazul unor epidemii complexe cum ar fi, printre altele, Febra Galbenă, boala produsă de virusul West Nile sau TBC. În perspectivă, responsabilii militari vor să treacă la nivelul următor şi să înfiinţeze şi să acrediteze un laborator BSL4 care poate lucra cu microbi şi virusuri extrem de periculoşi, care pot cauza epidemii de calibru precum Ebola, Marburg sau cea indusă de coronavirus.

Ca măsuri de siguranţă în aceste laboratoare putem menţiona că personalul trebuie să poarte echipament de protecţie individuală şi un costum complet pe corp, cu aer comprimat şi presiune pozitivă. În plus, un laborator BSL4 este izolat într-o clădire separată şi beneficiază de surse dedicate de alimentare şi de canalizare.