Gabriel Oprea a avut anul acesta 1.600 de „urgenţe“ cu girofar doar în Bucureşti

Abia la o săptămână de la accidentul în care şi-a pierdut viaţa poliţistul Bogdan Gigină, care deschidea coloana oficială a ministrului Gabriel Oprea, Ministerul de Interne a comunicat procurorilor o serie de documente care lipseau până acum din dosar: traseul exact al vicepremierului şi actele privind întocmirea dispozitivului de protecţie.

Maşina lui Gabriel Oprea a fost implicată, de la începutul anului, în 1.600 de misiuni urgente doar în Bucureşti,  potrivit unor surse judiciare consultate de „Adevărul”. Ieri, Digi24 evocase cifra de 1.500 de asemenea misiuni.

Asta înseamnă 292 de zile în care maşina a fost în situaţii de urgenţă. Astfel, în medie, cinci misiuni urgente pe zi a avut Gabriel Oprea de la începutul lunii ianuarie şi până acum. Ţinând cont că în această perioadă Gabriel Oprea a fost de două ori prim-ministru interimar, asta înseamnă că în decurs de 35 de zile ar fi avut drept la coloană oficială.

Din punct de vedere legal, doar patru persoane beneficiază de coloană oficială: preşedintele ţării, premierul şi preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului. Potrivit legii, ministrul de Interne beneficiază de coloană oficială, dar doar în situaţii de urgenţă.

O săptămână întârziere

Ministrul Afacerilor Interne a refuzat sistematic, timp de o săptămână, să dezvăluie de unde venea şi unde s-a deplasat în seara accidentului în care şi-a pierdut viaţa poliţistul Bogdan Gigină. De asemenea, demnitarul s-a eschivat să precizeze dacă a fost vorba de o deplasare de urgenţă, singura situaţie în care un ministru poate beneficia legal de coloană oficială.

Încolţit ieri de ziarişti, pe holurile Parlamentului, vicepremierul nu a putut evita întrebările, însă a ocolit răspunsurile la obiect.  „Eram la serviciu, se va dovedi, se va dovedi de unde am venit. La Parchet trebuie să spunem aceste lucruri. Unde am fost se va dovedi la Parchet, am fost la instituţii. Am fost la instituţii ale statului român, se va spune la Parchet“, a afirmat Oprea.

Întrebat care era urgenţa deplasării din 20 octombrie, astfel încât să fie necesară prezenţa unui echipaj al Poliţiei Rutiere în coloana sa, Oprea a spus: „Urgenţa, este vorba doar de un echipaj de poliţie pe care l-a avut întotdeauna orice ministru de interne, sunt norme, instrucţiuni, iar Parchetul va stabili cu adevărat adevărul. Nu avem nimic de ascuns, eram la serviciu, tragedia este că a murit un coleg în timpul serviciului“.

El a mai spus că la Ministerul de Interne s-au făcut investiţii şi cele mai multe dintre motocicletele poliţiştilor sunt noi. „Ştiu că anul acesta s-au făcut investiţii, inclusiv toate motocicletele cele mai multe sunt noi. Din păcate a murit un tânăr la datorie, s-a făcut omeneşte tot ce se putea pentru el, în 3 minute jumătate a venit SMURD-ul, s-au luat toate măsurile. Am explicat foarte clar cum s-a produs accidentul. Voi răspunde ca martor la toate întrebările“, a mai arătat Gabriel Oprea.

Şoferul şi aghiotantul, audiaţi de procurori

Între timp, procurorii i-au audiat pe consilierul personal al lui Gabriel Oprea şi pe şoferul care conducea maşina vicepremierului în seara accidentului în care şi-a pierdut viaţa poliţistul Bogdan Gigină. Potrivit unor surse judiciare, săptămâna aceasta este aşteptat la audieri şi ministrul de Interne.

Anchetatorii pun cap la cap informaţiile pentru a stabili circumstanţele morţii poliţistului Bogdan Gigină. Procurorii au primit informaţiile solicitate de la Distrigaz, care făcea lucrări pe strada Ştirbei Vodă, unde poliţistul a căzut cu motocicleta într-o groapă.

Totodată, anchetatorii vor să stabilească dacă ministrul Gabriel Oprea a folosit legal escorta oficială. Conform Regulamentului de aplicare a Codului Rutier, echipaje ale Poliţiei Rutiere asigură însoţirea coloanelor oficiale doar în cazul şefului statului, preşedintelui Senatului, preşedintelui Camerei Deputaţilor şi prim-ministrului. Miniştrii pot beneficia de însoţire cu echipaje ale Poliţiei Rutiere doar „în situaţii deosebite, care impun deplasarea în regim de urgenţă“, conform prevederilor legale.

Ce documente au primit anchetatorii

Deşi procurorii au solicitat încă de la începutul anchetei,  reprezentanţii MAI au pus abia aseară la dispoziţia Parchetului traseul pe care coloana oficială a lui Gabriel Oprea l-a avut în seara zilei de 20 octombrie şi documentele pentru constituirea dispozitivului. Potrivit unor surse judiciare, documentele au fost livrate abia după ce procurorii au evocat posibilitatea ca cei care refuză să fie acuzaţi de obstrucţionarea Justiţiei.

În Noul Cod Penal, în articolul care incriminează „Obstrucţionarea Justiţiei”, se precizează: „Persoana care, fiind avertizată asupra consecinţelor faptei sale (…), refuză să pună la dispoziţia organului de urmărire penală, instanţei sau judecătorului sindic, în tot sau în parte, datele, informaţiile, înscrisurile sau bunurile deţinute, care i-au fost solicitate în mod explicit, în condiţiile legii, în vederea soluţionării unei cauze, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă”.

Până aseară, pe masa procurorilor ajunsese numai lista persoanelor care s-au aflat în coloana oficială. În acest sens, în maşină cu ministrul Afacerilor Interne se mai aflau două persoane, şoferul şi consilierul personal.

Moţiune simplă împotriva lui Oprea

Şi Parlamentul pune presiune pe Gabriel Oprea. PNL a depus, ieri, la Senat o moţiune simplă împotriva ministrului de Interne, intitulată „Gabriel Oprea, demis pentru sfidare, aroganţă, abuz şi dispreţ în desfăşurarea funcţiei publice“. Liberalii au afirmat că „declaraţiile publice făcute la presiunea străzii“ au încurajat suspiciunile legate de muşamalizarea morţii poliţistului Bogdan Gigină.

Tot liberalii au iniţiat un alt demers împotriva lui Gabriel Oprea. Mircea Man (PNL), preşedintele Comisiei de abuzuri a Camerei Deputaţilor, a cerut, ieri, audierea ministrului de Interne în legătură cu accidentul în care şi-a pierdut viaţa poliţistul Bogdan Gigină. Propunerea a fost însă respinsă de colegii lui Man, Comisia stabilind să ceară explicaţii de la şeful Poliţiei şi Primăria Capitalei.

Şi Gabriel Oprea a trecut ieri pe la Parlament. El i-a convocat pe parlamentarii UNPR pentru a discuta despre strategia partidului în viitor, după ce preşedintele Klaus Iohan­nis i-a cerut demisia, în urmă cu o zi.

Ancheta procurorilor

Poliţistul Bogdan Gigină a decedat după ce, în seara zilei de 20 octombrie, a fost implicat într-un accident la intersecţia Calea Plevnei cu Bdul Ştirbei Vodă. Poliţia Capitalei a anunţat, iniţial, că poliţistul se deplasa spre o intersecţie pentru decongestionarea traficului rutier. Abia după două zile, oficialii Poliţiei au recunoscut că poliţistul se afla în coloana oficială a vicepremierului Gabriel Oprea.

Şi Patriarhul merge cu girofar

Patriarhul Daniel a fost filmat în timp ce se deplasa şi el cu o maşină antemergătoare de la Poliţia Rutieră care fluidiza traficul, potrivit EuropaFM. De altfel, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, părintele Constantin Stoica, a confirmat lucrul acesta. „La solicitarea scrisă, Patriarhia Română poate beneficia de o astfel de maşină de poliţie ţinând cont de importanţa unor evenimente sau de vizita unor delegaţii oficiale, în special cele din străinătate. Asta se face în baza protocolului încheiat cu Ministerul Afacerilor Interne, care este semnat înainte de 2007. Nu este vorba de o coloană oficială, ci doar de o maşină de poliţie care asigură fluidizarea traficului “, a declarat părintele Stoica la Europa FM. Fostul Ministrul de Interne Gabriel Berca (februarie-aprilie 2012) a explicat că „numai în cazuri de urgenţă, dacă trebuia, de exemplu să ajung repede la Guvern, aveam dreptul la o maşină de poliţie antemergătoare pentru fluidizarea traficului rutier. În cazul unei deplasări de urgenţă, orice ministru are acest drept“, a spus Berca.

Bornele lui Oprea: aghiotantul lui Cozma, „mafia personală“ a lui Năstase, vicepremier

Cariera lui Gabriel Oprea, de profesie ofiţer de intendenţă,  începe cu un mare semn de întrebare: nu ştim cu ce s-a ocupat actualul vicepremier între 1993 şi  2001, o perioadă care lipseşte din CV-ul său oficial. Neoficial, la mijlocul anilor ’90, Oprea făcea parte din „coloana oficială“ a lui Miron Cozma, ca aghiotant, însă era angajat, pe hârtie, ca vicepreşedinte al clubului de fotbal Jiul Petroşani, controlat, la acea vreme, de „Luceafărul huilei“.

În 2001, Gabriel Oprea îşi începe ascensiunea politică la lumină. Este numit mai întâi preşedinte al Administraţiei Naţionale a Rezervelor Statului. După numai un an, premierul Adrian Năstase îl numeşte prefect al Municipiului Bucureşti. În 2003 devine membru cu acte al PSD, iar Adrian Năstase îl avansează la funcţia de ministru delegat pentru Administraţie Publică, în cadrul Ministerului de Interne. Relaţia lui Oprea cu Adrian Năstase avea să se dezvolte şi în plan personal. În campania prezidenţială din 2004, Traian Băsescu spunea: „Gabriel Oprea este şeful mafiei personale a lui Adrian Năstase“. Dar asta nu l-a împiedicat pe Traian Băsescu să-l numească pe Oprea, peste ani, ministru al Apărării.

Avansări-fulger

În 2009, Gabriel Oprea a rupt un grup de parlamentari din PSD, a format UNPR şi a asigurat numărul de voturi care îi lipsea coaliţiei PDL-UDMR pentru guvernul Boc II, după realegerea lui Traian Băsescu la Cotroceni. „Trebuie să recunoaştem că Oprea este un om pe care l-am reevaluat“, spunea Băsescu. Tot Traian Băsescu este cel care i-a oferit lui Gabriel Oprea şi a patra stea de general (maximum posibil), deşi cutuma militară spune că  numai generalii care participă la teatrele  de operaţiuni pot primi patru stele. „Toţi preşedinţii mi-au dat stele“, se lăuda Gabriel Oprea.

Rapiditatea cu care a foat avansat în ierarhia militară a fost remarcată şi de oficialii americani. „Oprea a fost promovat general de brigadă cu o stea în noiembrie 2001, a primit a doua stea în 2003, pe cea de-a treia în 2008 şi pe cea de-a patra în 2009“, scria în 2010, potrivit WikiLeaks, Jeri Guthrie Corn, ministrul consilier care a redactat nota trimisă de Ambasada SUA către Departamentul de Stat.

L-a reevaluat pe finul Ponta

În primăvara lui 2012, a căzut Guvernul Ungureanu şi la Palatul Victoria a ajuns Victor Ponta, omul căruia Gabriel Oprea i-a botezat primul copil şi pe care, apoi, de la tribuna Parlamentului, l-a renegat. „Este prima oară când vorbesc despre Victor Ponta, i-am dus copilul la biserică cu toate că Victor Ponta nu are niciun Dumnezeu“, spunea Gabriel Oprea în 2010. Însă a fost loc de încă o reevaluare.

După alegerile din decembrie 2012, când UNPR a candidat pe listele PSD, Oprea a fost numit vicepremier cu atribuţii pe securitate naţională şi a contribuit la ruperea USL. În primăvara lui 2014, când PNL a insistat ca prim-vicepreşedintele de atunci al partidului, Klaus Iohannis, să fie numit ministru de Interne şi automat vicepremier pentru probleme de securitate, Gabriel Oprea n-a vrut să renunţe la portofoliul său din Guvern, deşi era un post mai mult onorific. Ba mai mult, imediat după ruperea USL, Ponta l-a numit pe Oprea ministru de Interne.

Din 2012, UNPR a reuşit să-şi tripleze numărul de aleşi prin racolări succesive, devenind partidul care poate schimba oricând majoritatea parlamentară. Aflat în postura de a face şi a desface majorităţi, puterea lui Oprea a crescut constant, culminând cu funcţia de premier intermiar cât timp Ponta s-a operat în Turcia.

Fostul director al SRI, George Maior, este un alt personaj puternic de care Gabriel Oprea a fost strâns legat. De altfel, Oprea a şi condus Comisia de control a SRI în timp ce era parlamentar. În preajma alegerilor prezidenţiale de anul trecut, când Victor Ponta era cotat cu mari şanse să ajungă preşedinte, Gabriel Oprea se lăuda în cercurile de apropiaţi  că el va fi noul şef al SRI, iar George Maior va fi numit premier. Până la urmă, Maior a ajuns  ambasador în SUA, iar Oprea se agaţă de funcţia de vicepremier. 

În sfârşit, de „serviciile“ lui Gabriel Oprea a beneficiat şi preşedintele Klaus Iohannis. Cu sprijinul său şi al UNPR, au fost votate în Parlament numirile şefilor de la principalele servicii secrete (SRI şi SIE), precum şi Strategia Naţională de Apărare.