De ce se pensionează „Dirijorul în Alb”. Motivele halucinante pentru care cere să fie trecut în rezervă coordonatorul jandarmilor de la protestul din 10 august

Foto: Inquam Photos / Alberto Groşescu

Colonelul Cătălin Paraschiv – „Dirijorul în Alb“ –, care a devenit celebru în urma incidentelor violente ale jandarmilor de la mitingul din 10 august 2018, a decis să treacă urgent în rezervă, la doar 51 de ani, pe motiv că modul de conducere a Jandarmeriei „este bazat pe cleptocraţie avidă şi greţoasă, iar nedreptatea este inoculată psihic“.

La aproape 4 ani de la mitingul antiguvernamental al diasporei din Piaţa Victoriei, în urma căruia sute de protestatari din Piaţa Victoriei au depus plângeri împotriva trupelor de Jandarmerie pe motiv că au fost răniţi sau au inhalat gaze lacrimogene, colonelul Cătălin Paraschiv, comandantul Brigăzii Speciale de Intervenţie Vlad Ţepeş din cadrul Jandarmeriei Române, care i-a coordonat pe militarii care au acţionat cu violenţă, a hotărât să treacă în rezervă. Acesta a împlinit vârsta care conferă dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă, conform art. 85, alin. 1, lit. a1 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.

Însă, se pare că nu vârsta este motivul pentru care ofiţerul a părăsit locul unde a lucrat peste 30 de ani. În raportul prin care îi cere şefului Jandarmeriei, generalul Alin Mastan, să îi aprobe trecerea în rezervă, colonelul Paraschiv arată că solicitarea „are în vedere prevederile art. 9 alin. 1 litera C din Legea 80/1995 privind statutul cadrelor militare, potrivit cărora, printre îndatoririle cadrelor militare, este şi «să preţuiască onoarea şi gloria de luptă ale forţelor armate ale României, ale armei şi unităţii din care fac parte, precum şi demnitatea gradului şi a uniformei militare pe care le poartă»”.  

În continuare, Omul în Alb arată că „motivarea în fapt a demersului meu se referă la următoarele aspecte: în ultima perioadă de timp, modul de conducere a Jandarmeriei Române este bazat pe cleptocraţie, o cleptocraţie avidă, greţoasă, născută din cel mai pur oportunism politic, iar nedreptatea şi inechitatea sunt inoculate psihic, ducând cu gândul la experimente psihologice de laborator, menite să scoată în relief rezilienţa militară”. Iar asta nu este tot. Colonelul îi mai spune şefului Jandarmeriei Române că funcţia socială a valorii este fracturată de arivismul şi ambiţia egoistă a comenzii instituţiei pe care o conduce. 

Reacţia Jandarmeriei  

Jandarmeria Română a refuzat să comenteze motivele pentru care colonelul a ales să treacă în rezervă. „Nu comentăm motivele personale pentru care ofiţerul a luat această decizie, dar apreciem cariera de 31 de ani în care a îndeplinit atribuţii importante în cadrul Jandarmeriei, de la comandant de pluton la comandant al Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei. Referitor la semnalările privind aspecte ale activităţii curente, vă asigurăm că acestea au fost analizate şi au fost dispuse măsuri conform prevederilor legale, strategiilor şi resurselor instituţionale”, se arată într-un răspuns oficial pentru „Adevărul”. 

I s-a refuzat gradul de general 

Nu este prima oară când colonelul Paraschiv se supără pe sistem. La sfârşitul lunii octombrie 2018, Klaus Iohannis a refuzat avansarea în grad a colonelului, deşi ministrul de Interne de atunci, Carmen Dan, a argumentat că „ofiţerul a dat dovadă de un înalt profesionalism, responsabilitate şi devotament în exercitarea atribuţiilor de serviciu”. O lună mai târziu au apărut informaţii pe surse că Paraschiv vrea să se pensioneze. 

Un an mai târziu, „Omul în alb” a dat în judecată Inspectoratul General al Jandarmeriei Bucureşti pentru a contesta un ordin prin care s-a decis mutarea lui la Centrala nucleară Cernavodă, pentru a se ocupa de paza acesteia. Colonelul s-a plâns instanţei că mutarea sa a fost abuzivă. 

Violenţele din 10 august i-au adus celebritatea  

Comandantul Brigăzii Speciale de Intervenţie Vlad Ţepeş din cadrul Jandarmeriei Române a absolvit Universitatea Bioterra la vârsta de 29 de ani şi a devenit celebru aproape 20 de ani mai târziu, pe 10 august 2018, când trupele speciale pe care le coordona au fost trimise să salveze detaşamentele de jandarmi prinse în mulţime. Este vorba şi despre detaşamentul din care a făcut parte Ştefania – femeia jandarm care a fost lovită de un grup de protestatari violenţi şi căreia i s-a furat arma. În acel context, maiorul Laurenţiu Cazan, coordonatorul acţiunilor Jandarmeriei, a decis să-l trimită pe colonelul Cătălin Paraschiv pentru a salva acele detaşamente. De altfel, acela a fost şi momentul în care au început să apară imagini cu jandarmii din trupele speciale foarte violenţi cu toţi protestatarii, dar şi cu jurnaliştii care transmiteau de la faţa locului. Potrivit ştirilor TVR, inclusiv colonelul ar fi fost filmat când smulgea telefonul unui jurnalist care era online pe Facebook şi îl distruge. Acesta a fost acuzat că militarii pe care i-a coordonat ar fi fost excesiv de agresivi. 

Pentru că la protest nu a fost îmbrăcat în uniformă, ci în alb, cu o eşarfă la gât, colonelul Paraschiv a atras atenţia. Astfel, a ajuns să fie identificat în multe dintre imaginile care surprind acţiunile în forţă ale jandarmilor şi a fost supranumit „Dirijorul în Alb” sau „Omul în Alb”. Pentru violenţele din 10 august a fost audiat de mai multe ori de procurorii militari. De fiecare dată, el a spus că nu se teme de o eventuală punere sub acuzare întrucât a acţionat conform legii. Presa a scris despre faptul că „Dirijorul” este prieten cu soţul Giorgianei Hosu, cea care a fost procuror în acest caz şi care a semnat clasarea, în primă instanţă, a acestui dosar. 

„Principala responsabilitate a funcţiei mele a fost respectarea legilor şi regulamentelor militare. Sunt în situaţia de a nu mai putea face asta! Având în vedere că nu se prefigurează o remediere a situaţiei actuale şi coroborat cu lipsa voinţei conducerii politice, prefer să îmi păstrez demnitatea (prin a nu fi părtaş) gradului şi funcţiei militare”, a declarat Cătălin Paraschiv Fost şef al Brigăzii Speciale de Intervenţie Vlad Ţepeş din cadrul Jandarmeriei Române.

De când a fost deschis, dosarul violenţelor din 10 august a fost închis şi redeschis de mai multe ori. În acest moment, se fac cercetări faţă de colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim adjunct al Jandarmeriei Române, maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi Bucureşti, colonelul Cătălin Sindile, fost şef al Jandarmeriei Române, şi comisarul-şef de poliţie Mihai Dan Chirică, fost secretar de stat în MAI pentru relaţia cu prefecţii.