Criza din Ucraina: România, pregătită să primească refugiaţi, dar şi un Grup de luptă NATO

FOTO Călin Gavrilaş

Ministerul de Interne a identificat spaţiile în care va caza refugiaţi în cazul în care criza din Ucraina scapă de sub control, iar Ministerul Apărării a anunţat că este pregătit să primească oricând un Grup de luptă al NATO în România

În contextul situaţiei tot mai tensionate dintre Ucraina şi Rusia, reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne (MAI) dau asigurări că frontierele sunt sigure, dar şi că instituţia este pregătită în ceea ce priveşte implicaţiile unei posibile migraţii necontrolate. În acelaşi timp, Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a anunţat că vrea să-şi adapteze cadrul legislativ de care beneficiază şi că a finalizat operaţiunile necesare declarării capacităţii operaţionale iniţiale (IOC) a Grupului de luptă al NATO care va fi constituit în România.  

„România este un stat membru al NATO şi ne bucurăm de toate garanţiile de securitate care derivă din acest statut. Nu asistăm pasiv la toată această desfăşurare de forţe şi evenimente care se petrec în proximitatea României. (...) Astfel, structurile Ministerului Afacerilor Interne sunt pregătite pentru asigurarea unui răspuns integrat la această criză, inclusiv în ceea ce priveşte implicaţiile unei posibile migraţii necontrolate”, a declarat Lucian Bode, ministrul Afacerilor Interne.

Oficialul a mai menţionat că România a întocmit un plan de acţiune în ceea ce priveşte un eventual aflux de refugiaţi. „Am întocmit un plan de acţiune privind managementul unui aflux masiv de refugiaţi pe teritoriul României. Cel târziu mâine (marţi - n.red.) acest plan va fi definitivat. Planul de acţiune cuprinde scenariile de lucru. Ne gândim la zonele pe unde ar putea intra refugiaţi în România, la punctele de frontieră pe unde ar putea intra în România acest aflux necontrolat de refugiaţi. Apoi ne gândim la modul în care vor fi asistaţi cetăţenii altor state. În al treilea rând, concepţia de cazare temporară. Aceste tabere de cazare temporară sunt deja pregătite pentru a fi operaţionalizate. Am identificat împreună cu structurile locale zonele şi locurile unde ar putea fi amplasate, pentru ca ele să aibă acces la energia electrică sau să putem monta generatoate, să putem asigura asistenţă medicală în aceste tabere. (…) De asemenea, am inventariat la nivelul tuturor judeţelor de graniţă posibilităţile de cazare în clădiri, şi mă refer aici la săli de sport, la cămine, pensiuni, hoteluri. Am inventariat capacitatea pe zona de frontieră şi în cadrul cazărilor temporare, personalul MAI, în special de la IGI, va acorda asistenţă juridică, va întocmi documente şi va identifica statutul fiecărei persoane”, a declarat Bode.

România va găzdui un Grup de luptă al NATO 

Pe de altă parte, MApN a anunţat că Statul Major al Forţelor Terestre a finalizat operaţiunile necesare declarării capacităţii operaţionale iniţiale (IOC) a Grupului de luptă al NATO care va fi constituit în România în cadrul măsurilor aliate de întărire a vigilenţei pe Flancul Estic – enhanced Vigilance Activities (eVA). Astfel, militarii au verificat capacitatea de a oferi trupelor aliate care vor ajunge în România cazare, zone de antrenament şi servicii de comunicare şi transport. 

Potrivit MApN, capacitatea operaţională iniţială realizată de SMFT este fundamentată pe baza autorităţii pe care Comandantul Suprem al Forţelor Aliate în Europa (SACEUR) o are pentru a coordona toate activităţile aliate de întărire a vigilenţei la nivelul NATO. „În acest context, măsurile de creştere a vigilenţei (eVA) implementate de NATO reprezintă un mesaj decisiv al coeziunii şi determinării Alianţei. Aceste măsuri defensive au rolul de a creşte gradul de pregătire şi prevenire a oricăror tipuri de agresiuni la adresa Alianţei şi de a demonstra cu claritate angajamentul ferm al NATO pentru apărarea tuturor aliaţilor”, a precizat MApN. 

Conform unor surse militare, grupul de luptă al NATO va avea aproximativ 1.000 de militari, iar Franţa va fi naţiunea-cadru a acestei unităţi. În afara nucleului de militari francezi vor mai exista soldaţi şi din alte ţări NATO, cele mai vehiculate fiind Italia, Spania şi Germania. O decizie referitoare la înfiinţarea acestei unităţi ar putea fi luată miercuri şi joi, când are loc o importantă reuniune ministerială de apărare la sediul NATO de la Bruxelles.  

MApN vrea aprobarea rapidă a trei legi 

Pe de altă parte, ministrul Apărării a anunţat că vrea o cât mai rapidă adaptare a cadrului legislativ după ce un astfel de demers a şi fost aprobat în ultima şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Este vorba de Legea privind securitatea şi apărarea cibernetică, Legea privind managementul integrat al situaţiilor de criză la nivel naţional şi Legea modificată privind pregătirea populaţiei pentru apărare sunt priorităţile legislative ale MApN, aceste acte normative având nevoie de aprobare din partea Parlamentului „într-un timp cât mai scurt”, a anunţat ministrul Apărării, Vasile Dîncu. Cele trei sunt considerate „parte a unui pachet legislativ esenţial pentru o mai bună adaptare a organismului militar la contextul, standardele şi exigenţele actuale”, a subliniat Dîncu la întâlnirea de luni cu membrii Comisiilor pentru Apărare din cele două Camere. Conform unor surse militare, între altele, este vorba de modificarea Legii 446 /2006, care se referă la pregătirea populaţiei pentru apărare şi la modul în care se face mobilizarea rezervei de personal în caz de criză. 

Ultramodernele F-35 italiene, misiuni de poliţie aeriană  în România 

Avioanele de vânătoare de generaţia a V-a F-35 ale Forţelor Aeriene Italiene se vor alătura flotei de aeronave Aliate care asigură în prezent misiunile de poliţie aeriană ale NATO în România. Comandamentul Aerian Aliat al NATO a precizat că avioanele de generaţia a V-a ale Forţelor Aeriene Italiene vor opera de la Baza Aeriană Amendola (Foggia) - unde sunt desfăşurate în acest moment - pentru a proteja spaţiul aerian al Alianţei. La ordinul Centrului NATO de Operaţiuni Aeriene Combinate (CAOC-TJ) de la Baza Militară Aeriană din Torrejon de Ardoz, Spania, avioanele F-35 vor decola în câteva minute pentru a intercepta şi identifică orice aeronavă suspectă, contribuind cu capacităţile lor operaţionale specifice şi tehnologia de ultimă generaţie în cadrul misiunilor de poliţie aeriană, desfăşurate 24/7.

Drept urmare, misiunile de poliţie aeriană ale NATO în România vor fi realizate de 17 avioane F-16 A/B Fighting Falcon ale Forţelor Aeriene Române, 8 aeronave F-16 Fighting Falcon ale US Air Forces şi 4 aeronave F/A-18 Super Hornet, din cadrul Forţelor Navale ale Statelor Unite ale Americii în Europa. Toate aceste aeronave vor decola în caz de urgenţă de pe Baza 86 Aeriană „Locotenent aviator Gheorghe Mociorniţă” de la Borcea. Lor li se alătură şi 4 aeronave Eurofighter Typhoon din cadrul Forţelor Aeriene Italiene, care constituie Detaşamentul Black Storm, ce execută misiuni de poliţie aeriană de la Mihail Kogălniceanu şi un număr neprecizat de aeronave de generaţia a V-a F-35A de la Baza Aeriană Amendola.