Ce măsuri se pot lua pentru limitarea efectelor dezastrelor naturale de genul furtunii de la Timişoara

Ce măsuri se pot lua pentru limitarea efectelor dezastrelor naturale de genul furtunii de la Timişoara

Furtuna a făcut ravagii la Timişoara

Sistemul de avertizare prin SMS a populaţiei în caz de calamităţi urmează să fie implementat, după catastrofa meteo din vestul ţării. Oficialii nu au putut explica de ce nu a fost implementat până acum.

Ştiri pe aceeaşi temă

A fost nevoie să moară oameni pentru ca autorităţile să schimbe sistemul avertizărilor în situaţii de risc major pentru populaţie. Noul sistem care urmează să fie implementat va fi similar cu cel care funcţionează în alte state europene, au anunţat luni specialiştii Autorităţii pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, prezenţi la comandamentul de urgenţă de la Timişoara instituit în urma furtunilor de duminică seară.

Concret, sistemul va folosi facilitatea numită ”Cell Broadcast”, utilizată pe telefoanele mobile şi va fi gestionată de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă.

Atenţionarea ar urma să fie emisă la nivel guvernamental, să fie preluată de operatorii de telefonie mobilă şi distribuită pe releele din zona semnalată unde ar urma să aibă loc fenomene meteo extreme.

„Aceste alerte vor fi emise în funcţie de situaţiile de urgenţă apărute la nivel regional, de tipul fenomene meteo extreme, incendii majore, explozii, alte calamităţi, inundaţii şi alte situaţii de risc”, a explicat preşedintele ANCOM, Adrian Diţă. Acesta nu a putut însă să spună de ce un astfel de sistem nu a funcţionat până acum.

Pe lângă implementarea sistemului de alertă va fi începută şi o campanie de informare publică şi pregătire a populaţiei pentru utilizarea acestui sistem.

Nu ducem lipsă de aparatură performantă

„Ce s-a întâmplat acolo nu are nicio legătură cu aparatura. Suntem foarte bine dotaţi pentru a supraveghea astfel de manifestări, ca dovadă faptul că avertizările meteo au fost date imediat ce fenomenele meteo au început să se dezvolte. În mai puţin de 36 de ore au fost emise 47 de avertizări pentru fenomene severe imediate, dintre care 12 Cod Portocaliu. Acest gen de eveniment din păcate nu a putut fi prognozat cu materialele clasice. Acest fenomen foarte sever cu dezvoltare explozivă a fost supravegheat şi prognozat, gestionat, cu ajutorul radarelor meteorologice şi a imaginilor satelitare. România are o reţea radar foarte performantă, deci am avut la dispoziţie absolut toată informaţia pe care puteam să o avem”, a explicat, pentru „Adevărul”, directorul executiv al Administraţiei Naţionale de Meteorologie, Florinela Georgescu.

„În două minute nu îţi protejezi casa, dar îţi salvezi viaţa”

Potrivit meteorologului, deosebit la acest fenomen a fost faptul că baza norilor era foarte jos, la 500 - 600 de metri, în timp ce vârful acestora era foarte sus, la 13.000 de metri distanţă. Vântul a suflat cu peste 100 de kilometri pe oră. „În general, oraşele mari sunt vulnerabile la furtunile cărora li se asociază intensificările de vânt din nenumărate motive. Avem tendinţa să nu mai fim atenţi la tot ce ne poate pune în pericol. Am văzut ce a zburat: au zburat panouri publicitare, acoperişuri care sunt convinsă că nu erau chiar foarte bine fixate, au zburat pomi”, a subliniat directorul executiv ANM, adăugând că avertizările meteorologice pentru fenomene periculoase imediate au rolul de a proteja viaţa.

„Putem fi întrebaţi: «La ce mă mai anunţi cu două minute înainte?». Te anunţ pentru că pot să precizez exact zona care va fi cea mai lovită şi în acele două minute nu mai poţi să protejezi proprietăţile, dar îţi poţi proteja viaţa”, a mai spus meteorologul, precizând că sistemul de alertă prin SMS ar fi de bun augur.

Nu trebuie să te bazezi pe un sistem unic de alertă

În schimb, sociologul Alfred Bulai spune că un astfel de sistem este ineficient în zonele în care nu există acoperire sau unde oamenii nu au acces la un telefon mobil. „Nu ştiu dacă va fi util un astfel de sistem. Sigur că sunt oameni care nu au acces la telefon mobil sau care nu au acces la semnal. În zonele sărace nu există semnal. Dar, dincolo de chestiunea asta experienţa Revelioanelor sau cea de la marile concerte arată că telefoanele nu funcţionează când este aglomeraţie. În condiţii de cutremur sau de urgenţă, probabil că nu funcţionează telefoanele mobile“, este de părere Alfred Bulai. 

La rândul său,  psihologul Mihai Copăceanu afirmă că succesul sistemului va depinde de modul în care va fi implementat, pentru că românii nu au o cultură a comunicării oficiale dinspre autorităţi către populaţie, nici educaţie civică.

„Cea mai mare problemă a noastră este că nu acordăm suficientă seriozitate lucrurilor grave. Este însă un prim pas. Dacă serviciile de urgenţă vor oferi informaţii sigure, cu o anumită semnătură sau identitate, pentru a le putea deosebi de mesajele false – au fost numeroase cazuri de înşelăciuni prin telefon, atunci sistemul va putea fi eficient. Este nevoie însă de alternative pentru cei defavorizaţi”, a explicat psihologul.

„Natura este mai puternică decât noi”

Ideea de alertare a populaţiei prin SMS nu este una nouă, spune şi medicul Cristian Grasu, preşedintele Societăţii de Sal re. „Au mai existat astfel de discuţii şi cu Primăria Capitalei, în urmă cu câţiva ani. E o problemă pe care câţiva IT-işti cu dorinţă de muncă o pot rezolva, cu colaborarea, bineînţeles, a celor care sunt furnizori de servicii de telefonie mobilă. Când vine SMS-ul «Fugi că vine furtuna», populaţia ar trebui să acţioneze în consecinţă şi să înţeleagă că natura este mai puternică decât noi”, a precizat medicul.

Reacţia oamenilor la asemenea alerte ţine, însă, de deciziile pe care le iau, completează Cristian Grasu. „Dacă oamenii aleg în mod conştient să se expună, e o decizie. Câte anunţuri face administraţia, pe perioadă de viscol, ca oamenii să stea în case? Nu se întâmplă aşa”, a conchis medicul.Cel care a cerut implementarea de urgenţă a unui sistem de avertizare rapidă a populaţiei în situaţii de criză a fost şeful statului, Klaus Iohannis, care a cerut Guvernului să explice în cel mai scurt timp dacă procedurile au fost respectate în cazul furtunii violente şi cine se face vinovat de neglijenţă sau incompetenţă.

Sistemelede avertizare în lume

Cele mai multe ţări ale lumii au dezvoltat sisteme proprii de alertă în caz de calamităţi. De exemplu, în SUA cele mai multe avertismente de urgenţă sunt trimise prin sistemul de alertă de urgenţă EAS, care poate fi activat de către autorităţile naţionale, regionale sau locale, inclusiv de poliţie, pompieri şi meteorologi. Avertizările sunt transmise către populaţie prin intermediul mass-media precum televiziunile, radiourile şi internetul. Multe posturi de televiziune locale au grafică suprapusă care va afişa o hartă sau o listă cu zone afectate, potrivit presei. În Japonia funcţionează sistemul J-Alert lansat în 2007, bazat pe sateliţi, prin care se adresează direct populaţiei prin intermediul difuzoarelor. Scopul său este de a anunţa cutremure, tsunami, vulcani şi urgenţe militare. În Franţa, avertizarea populaţiei se face prin intermediul sirenelor.

citeste totul despre: