Candidaţii pentru şefia DIICOT, audiaţi miercuri la Ministerul Justiţiei

Fostul şef al DIICOT se află în arest preventiv

Cei şase procurori care vor să ocupe conducerea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) vor fi audiaţi, miercuri, la Ministerul Justiţiei.

În cursa pentru şefia DIICOT s-au înscris Elena Georgiana Hosu, adjunct al procurorului-şef al DIICOT şi şef interimar, Nicolae Lupulescu, procuror militar şef adjunct secţie în cadrul Secţiei de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari, din DNA, Adrian Glugă, procuror şef al DIICOT Craiova, Ioana-Bogdana Albani, procuror şef în cadrul Serviciului de prevenire şi combatere a criminalităţii informatice, de la Structura centrală a DIICOT, Cătălin-Laurenţiu Borcoman, şeful DIICOT Braşov şi Daniel-Constantin Horodniceanu, procurorul-şef al DIICOT Iaşi.

Elena Hosu - adjunct al procurorului-şef al DIICOT

Elena Hosu este şef interimar la DIICOT din luna noiembrie a anului trecut. A fost numită adjunct al Alinei Bica în 2013, chiar de Victor Ponta, care era în acel moment ministru interimar la Justiţie. Până atunci, se aflase la conducerea Serviciului de Prevenire şi Combatere a Criminalităţii Economice din cadrul DIICOT.

Numele Elenei Hosu a a ieşit în evidenţă odată cu anchetarea dosarului CICO, în care omul de afaceri israelian Sorin Shmuel Beraru a fost cercetat pentru că a fraudat compania cu 3,65 milioane de dolari. Presa vremii spunea că omul de afaceri l-ar fi contactat pe soţul Elenei Hosu, ofiţerul de poliţie Dan Hosu, cerându-i să o convingă pe procuroare să-i rezolve problemele cu justiţia.

În iulie 2002, Sorin Beraru a fost trimis în judecată pentru dare de mită. Potrivit anchetatorilor, Beraru ar fi încercat să o mituiască pe Georgiana Hosu, oferindu-i prin intermediari 1,5 milioane de dolari. Dosarul s-a soluţionat prin condamnarea, în mai 2004, a omului de afaceri la şapte ani de închisoare pentru trafic de influenţă şi dare de mită.

Ioana Albani - procuror şef în cadrul Serviciului de prevenire şi combatere a criminalităţii informatice  DIICOT

Ioana Alibani este cel mai titrat procuror român de cybercrime. Însuşi directorul FBI i-a acordat, la începutul lunii martie 2015, o plachetă în semn de recunoaştere a meritelor în combaterea criminalităţii informatice transfrontaliere.

De asemenea, Ioana Alibani a primit, în 2008, titlul de „Procurorul anului” la Summitul Mondial al Procurorilor Generali de la Seul, pentru rechizitoriul prin care a trimis în judecată o reţea de hackeri care înşelaseră mii de cetăţeni americani, cu peste 10 milioane de euro.

Procurorul a primit recunoaştere profesională şi în ţară. În 2011, cu ocazia Zilei Justiţiei, procurorul general al României Codruţa Kovesi a nominalizat-o pentru merite deosebite.

Daniel Horodniceanu - procurorul-şef al DIICOT Iaşi

Daniel Horodniceanu a fost procurorul care a făcut prima sesizare la Ministerul Transporturilor asupra ilegalităţii garanţiei lui Gruia Stoica. În ultimii ani, la Iaşi a mai fost finalizat un dosar complex, cu personaje celebre din mediul politic, economic, medical sau chiar din Poliţie, acuzate că au facut sex cu minore cu vârste cuprinse între 12 şi 17 ani.

Cătălin Borcoman - şeful DIICOT Braşov

Cătălin Borcoman, adjunct al DIICOT pentru o perioadă scurtă de timp, a semnat rechizitorii sensibile privindu-l pe spionul militar Achim Floricel, dar şi cel prin care s-a judecat fuga din România a sirianului Omar Hayssam.

Procedura de selecţie, lipsită de transparenţă

Conform legii, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de zece ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

La bilanţul de activitate al DIICOT, Ministrul Justitiei Robert Cazanciuc a declarat că se va consulta cu presedintele Klaus Iohannis înainte de a veni cu o propunere pentru noul procuror şef al DIICOT, adăugând că va face toate demersurile ca în fruntea acestei structuri să fie numit "cel mai bun procuror".

Cu toate acestea, modul în care se numeşte conducerea DIICOT este considerat unul opac de o parte a societăţii civile. La începutul lunii, cinci ONG-uri au transmis o scrisoare deschisă Ministrului Justiţiei, în care reclamau faptul că procedura de selecţie este opacă. Organizaţiile i-au cerut oficialului să respecte recomandările Comisiei Europene omisiei Europene, şi anume să publice toate documentele depuse de candidaţi, criteriile de selecţie pe care le are în vedere, precum şi motivarea scrisă a alegerii candidaţiilor propuşi de Consiliul Superior al Magistraturii.

Alina Bica, fostul şef al DIICOT, arestată preventiv

Poziţia de şef al DIICOT a rămas vacantă după ce Alina Bica, fostul şef, a fost arestată preventiv pentru fapte de corupţie, aceasta fiind implicată în două dosare penale instrumentate de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA).

Pe 15 decembrie 2014, Alina Bica a fost trimisă în judecată de procurorii anticorupţie, fiind acuzată că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, i-a aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian despăgubiri pentru un teren supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

În urma întocmirii acestui caz, procurorii au descoperit noi informaţii despre Alina Bica, motiv pentru care au mai deschis un nou dosar penal.

În acest al doilea dosar, Alina Bica este judecată în al doilea dosar pentru că a luat mită un teren, în schimbul intervenţiilor pentru despăgubirile acordate lui Gheorghe Stelian, pentru că l-ar fi ajutat pe Ovidiu Tender în dosarul în care este judecat şi pentru abuz în serviciu în cazul lui Videanu.

Procurorii DNA au trimis-o în judecată, pe 26 februarie, pe Alina Mihaela Bica, la data faptelor secretar de stat şi reprezentant al Ministerului Justiţiei în cadrul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din Agenţia Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, ulterior procuror şef al DIICOT, pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită (două fapte), abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (două fapte) şi favorizarea făptuitorului (două fapte).