Senatorul Sorin Ilieşiu, despre crucea din Piaţa Universităţii: „Nu e cruce, e monument în formă de cruce“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Sorin Ilieşiu FOTO Eduard Enea
Sorin Ilieşiu FOTO Eduard Enea

Senatorul Sorin Ilieşiu a fost prezent în studioul Adevărul Live pentru a discuta despre crucea înaltă de 25 de metri pe care ar vrea s-o construiască în Piaţa Universităţii.

De asemenea, în discuţie au intrat prin telefon arhitecţi, dar şi reprezentanţi ai societăţii civile. 

Cele mai importante declaraţii

Sorin Ilieşiu: Este un proiect de lege pe care poporul român îl aşteaptă de 26 de ani, după părerea mea. A doua zi după fuga lui Ceauşescu trebuia dată publicităţii o declaraţie, o proclamaţie pentru condamnarea Totalitarismului comunist. Oamenii atunci au ieşit în stradă cu piepturile goale, fără arme şi s-au expus să fie împuşcaţi, au fost peste 1000 de victime, deci oamenii aceia au protestat împotriva Totalitarismului comunist, nu doar împotriva lui Nicolae Ceauşescu. 

Au trecut 26 de ani, eu am votat de atunci partidele istorice, care se pretind de dreapta, în speranţa ca măcar un parlamentar să fi iniţiat o asemenea lege precum am făcut-o eu. Aceşti parlamentari din aşa-zisele partide de dreapta nici măcar nu au iniţiat acest proiect, atunci cum să voteze partidele de stânga un proiect al partidelor de dreapta dacă nici măcar nu-l iniţiază. Eu după ce am înregistrat acest proiect, în luna martie, ca senator independent, l-am rugat pe colegul meu, senatorul Ilie Sârbu, să îi dea proiectul domnului prim ministru Victor Ponta, care în acel moment era preşedintele partidului, şi l-am rugat să-l roage să-l citească cu atenţie şi să-mi spună dacă PSD ar putea sprijini un asemenea proiect care provine de la un senator independent. După câteva zile domnul senator Ilie Sârbu mi-a spus: „Ginerele meu a citit proiectul, îl cunosc bine pe ginerele meu, e un om cu defecte, dar are şi o calitate foarte mare: e un om care se ţine de cuvânt şi dânsul vă dă cuvântul că, nu numai că susţine acest proiect, ca noi toţi, dar îl vom şi pune în aplicare.“ 

Spre norocul acestui proiect şi domnul Liviu Dragnea, care va fi în curând, sunt sigur, preşedintele PSD, a făcut în primăvara acestui an nişte declaraţii referitoare la necesitatea ca PSD să respingă categoric Comunismul, cum nu a făcut nici Victor Ponta şi niciun alt lider al PSD. Liviu Dragnea mi se pare cel mai just lider al PSD în lupta pentru respingerea Comunismului de către acest partid. 

Ce presupune acest proiect?

Este vorba de un fel de carte neagră a Totalitarismului comunist din România, deci un inventar al capetelor de acuzare pentru care Totalitarismul comunist poate fi condamnat, la fel ca şi nazismul, a făcut victime nenumărate, în România există un record raportat la numărul populaţiei, în România au fost cele mai multe victime. 

Ce va cuprinde acest raport?

Nu va nega meritele regimului comunist, atunci s-au construit peste un milion de apartamente. Nu se vorbeşte despre meritele reale ale Comunismului, pentru că scopul este să fie nominalizate capetele de acuzare. Comunismul a făcut 90 de lucruri rele şi zece bune. Raportul va prezenta aceste capete de acuzare într-o formă detaliată, iar ideea celor trei versiuni mi-a venit din răspunsul pe care l-a dat academicianul Alexandru Zub, care a fost până de curând preşedintele secţiei de Ştiinţe Istorice din Academia Română, acesta a spus că o condamnare a Totalitarismului comunist de către Parlamentul României este binevenită, chiar dacă a mai avut loc acum zece ani o astfel de condamnare, dar făcută de fostul Preşedinte, în nume personal, nu de 500 de parlamentari, care îşi vor asuma de data aceasta actul condamnării Totalitarismului comunist. 

Cât va costa acest raport?

O să coste mult mai puţin decât cel întocmit acum zece ani de Comisia Prezidenţială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România din care am făcut şi eu parte. Chiar marea majoritate a recomandărilor din concluziile raportului au fost propuse de mine şi toate acceptate de colegii din Comisie. Din păcate, acel raport chiar dacă are un conţinut valoros, are şi câteva lipsuri importante. Pe de altă parte, opinia publică l-a contestat în mod insistent, pentru că acea Comisie care a redactat acel raport a fost coordonată de către Vladimir Tismăneanu care este fiul unui fost propagandist al ideologiei comuniste, care a venit cu tancurile ruseşti în România pentru a implementa cu de-a sila ideile comuniste. Pe de altă parte, lui Tismăneanu i se reproşează, pe bună dreptate, că în tinereţea lui, până să plece din ţară, la 31 de ani, a scris o grămadă de texte laudative la adresa Comunismului şi mai ales la adresa tovarăşului Ceauşescu. Vă spun sincer, şi eu am scris texte, dar în niciun text nu am dat citate din Ceauşescu, nu am lăudat Comunismul, Tismăneanu de ce a făcut acest lucru? Eu când l-am sprijinit să fie în fruntea acestei Comisii habar nu aveam cine era el. 

Atunci au fost foarte mulţi experţi care au colaborat la realizarea acelui raport, s-au adunat nişte costuri. De această dată, costurile vor fi mult mai mici. Elaborarea raportului va fi aproape gratis, ceea ce va costa va fi traducerea în engleză, spaniolă, rusă, germană, etc. 

Mai multe exemplare vor fi trimise către marile biblioteci ale lumii. 

Acest lucru s-ar face prin intermediul Institutului Cultural Român, care dispune de atâtea filiale, iar expedierea prin poştă a unei cărţi nu presupune cine ştie ce cost. Pe de altă parte, raportul va fi diseminat şi va fi publicat conform legii pe toate site-urile instituţiilor de stat din România şi din lume. 

Manuale şcolare. 

Cei care vor edita manualele de Istorie pentru clasa a VIII-a şi pentru clasa a XII-a vor fi obligaţi să includă versiunea concentrată a raportului, adaptată limbajului specific nivelului elevilor. Eu propun ca elevii să înveţe în mod obligatoriu ce a însemnat Totalitarismul comunist în România, iar acest lucru a fost dorit de societatea civilă aproape din 1990 încoace, toţi liderii societăţii civile au vrut ca copiii lor să înveţe la şcoală adevărul despre Comunism. Au trecut 26 de ani şi nimeni nu a reuşit să impună o lege şi în sfârşit suntem acum în situaţia că proiectul meu legislativ a ajuns la jumătatea drumului, urmează să fie dezbătut şi sper ca Preşedintele Iohannis, cel care a fost votat şi pentru că a promis desprinderea totală de Comunism, că va vota acest proiect. 

Un alt punct destul de controversat este Muzeul Naţional al Totalitarismului Comunist. Unde ar urma să fie?

Eu am propus să aibă două secţii, una la Jilava, pe unde au trecut sute de mii de deţinuţi politici, şi acea secţie să abordeze problema repesiunii, şi o altă secţie în Palatul Parlamentului, dedicată ideologiei totalitare şi cultului personalităţii dictatorilor şi alte obiecte, precum rezistenţa anticomunistă, dizidenţa comunistă. Domnul senator Severin, Preşedintele Comisiei de Cultură, a venit cu un amendament, în sensul că există în România o lege a muzeelor şi nu se poate face o lege în contradicţie cu acea lege şi atunci a trebuit să renunţ la ideea de a spune câte secţii să aibă şi unde să fie acest muzeu. În proiect a rămas că se va înfiinţa în Capitală acest muzeu, în primul trimestru al anului viitor şi să se deschidă în ultimul trimestru al anului viitor. 

Cât va costa?

Dacă Ministerul Culturii va accepta, va prelua ideea avansată de mine, la Jilava nu trebuie făcut nimic, decât câteva adaptări, mici modernizări şi o igienizare. La Palatul Parlamentului nu trebuie decât aduse nişte obiecte, evident trebuie elaborat un concept, dar spre norocul acestui proiect, noi avem la Sighetul Marmaţiei Muzeul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, care de 21 de ani este deschis publicului şi este recunoscut ca cel mai reuşit muzeu al Comunismului din lume, deci avem acest exemplu reuşit, pe care trebuie să-l preluăm şi să-l punem în aplicare în capitala României. 

Crucea din Piaţa Universităţii. De ce au oamenii nevoie de asta?

Nu este vorba de o cruce, este vorba despre un momnument naţional în formă de cruce. Eu în propunerea iniţială am prevăzut ca dimensiunea acestei cruci să fie un pic peste acoperişul clădirii Universităţii şi atunci am spus ca înălţimea să fie de 20-25 de metri. Au fost foarte multe voci care au contestat dreptul meu de a face o asemenea precizare. Mi-am recunoscut greşeala şi am spus că voi face un amendament în care nu voi mai preciza dimensiunea, singura precizare: să fie o dimensiune monumentală. Poate că viitori experţi, urbanişti, arhitecţi şi sculpturi, vor spune că e mai adecvată o cruce de 35 de metri. Eu, în textul iniţial, am spus să fie din oţel, în textul amendat nu am mai spus din ce să fie, să stabilească experţii, poate e mai bine să fie dintr-un material mai uşor tocmai pentru ca monumentul să fie mai înalt.

Crişan Atanasiu, arhitect: Eu găsesc nepotrivit ca o asemenea decizie să îmbrace forma unei legi. E o decizie de natură culturală şi implică imaginea oraşului, urbanismul, arhitectura şi artele plastice până la detaliu. Eu cred că ar trebui să se preocupe de rezolvarea problemelor de infrastructură decât de suprastructură, acestea trebuie lăsate pe seama specialiştilor.Din punct de vedere profesional, monumentele dintr-un orşa, iniţiativa şi amplasarea lor trebuie să urmeze o cale profesionistă, un drum logic. În cazul de faţă s-a pornit tocmai invers, monumentele nu pot fi promovate după bunul plac, deoarce nu sunt private, ci publice, atât din punct de vedere al impactului, cât şi din punct de vedere al banilor cheltuiţi. Orice construcţie din oraş aparţine atât proprietarului, cât şi comunităţii. Piaţa Universităţii nu e o piaţă, e o intersecţie. Ideea de cruce este frumoasă prin semnificaţia ei, nu prin dimensiunile mari, a încerca o replică a Crucii de pe Caraiman e un pic de lipsă de discernământ, nu orice obiect se poate reproduce oriunde. Piaţa Universităţii nu mi se pare un loc bun pentru un monument major. 

Sorin Ilieşiu: Mi-am permis să propun să fie în formă de cruce, pentru a nu avea surpriza neplăcută de a ne trezi cu o ţeapă în cartof, care a costat două milioane de euro, care nu are nicio legpătură cu memoria eroilor Revoluţiei, sunt doctor în arte şi totuşi nu înţeleg ce înseamnă cartoful din vârful acelei ţepuşe şi atunci nu-i mai bine să mergem pe un simbol simplu, pe care îl înţelege toată lumea? Toată lumea poartă crucea în suflet, unii o poartă şi în formă de lănţişor. 

Sorin Ilieşiu: Am prevăzut să fie nişte becuri puternice pe cruce, nu beculeţe. Cei care au vrut să arunce în derizoriu, să ia în derâdere ideea mea au spus o cruce ornată cu beculeţe, o cruce-discotecă, mi se pare o atitdune blasfemiatorie, care îi face de râs pe cei care au avansat asemenea opinii. Am spus că această cruce va iradia continuu lumină. 

Ilie Năstase: Mie nu mi se pare deloc controversat, cu cât mai înaltă cu atât mai bine, cu cât mai luminată cu atât mai bine. Acolo au murit nişte oameni, trebuie să arătăm respectul pentru ei şi pentru familiile lor, ei ne-au dat un exemplu. Nu poate să nu existe o asemenea cruce, să fie mare, să se vadă de la Aeroport. Ar trebui să fie statui în fiecare colţ de stradă. 

Sorin Ilieşiu: Nu cred că poate costa mai mult de aproximativ 200.000 de euro, banii vor veni din bugetul statului român. Dacă statul român a avut două milioane de euro pentru ţepuşa cu cartof, care ne face de râs şi care ar trebui demolată, cred că măcar 10% poate da pentru un monument în formă de cruce. 

București



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite