Savant: Chişinăul a pierdut în două decenii peste 1.000 de hectare de spaţii verzi

În ultimii 20 de ani, oraşul Chişinău a pierdut peste 1.000 de hectare de spaţii verzi din cauza construcţiile autorizate şi neautorizate. Specialiştii din domeniu atenţionează că, în cazul în care ritmul construcţiilor se va menţine, Chişinăul nu va mai fi un oraş verde, aşa cum se consideră.

Într-o conferinţă de presă la IPN, Alexei Palancean, doctor, conferenţiar, cercetător la Grădina Botanică, a declarat că spaţiile verzi din Chişinău nu mai sunt aranjate floricol corespunzător, au dispărut trandafirii şi covoarele verzi în amenajare, nu se folosesc arbuştii ornamentali înfloritori, iar problema trebuie pusă în faţa autorităţilor municipale. Grădina Botanica are peste 10.000 de specii de plante care ar putea salva spaţiile verzi din Chişinău şi este deschisă spre colaborare cu autorităţile municipale.

„Dorim ca şi administraţia Chişinăului să aibă o abordare mai serioasă faţă de spaţiile verzi, acestea să fie indicate în planul urbanistic de perspectivă a oraşului. Este nevoie de o inventariere ”, a spus Alexei Palancean. Grădina Botanica este pregătită să crească materialul săditor necesar, dar este nevoie de un plan de durată.

Au fost identificate zonele cel mai poluate ale oraşului. În funcţie de gradul de poluare, specialiştii Grădinii Botanice propun specii de plante şi arbuşti pentru a îmbunătăţi situaţia.

Cel mai poluat este sectorul Centru, dar şi zonele din preajma străzii Munceşti. Mai puţin poluate sunt zonele la ieşirea din oraş din zona Gării de Sud şi cea din sectorul Râşcani spre raionul Orhei. Nivelul optim al factorilor nocivi din aer este înregistrat în sectoarele Botanica, Ciocana şi Buiucani, deoarece există cartiere cu parcuri mari.