Dacă ai un divan, poţi călători fără niciun ban
0
Couchsurfingul (din engleză, surfing de canapea) sau „schimbul de case“ îţi oferă posibilitatea să vezi lumea cu buzunarele goale şi să fii ghidul străinilor dornici să descopere Moldova
O canapea liberă, dorinţa de a călători şi spiritul de aventură. Asta îi uneşte pe tinerii care-şi spun couchsurferi. Apărut în Statele Unite în 2004, couchsurfing-ul este o adevarătă comunitate care cuprinde în acest moment 5,5 milioane de membri din 97.000 de oraşe şi peste 200 de ţări. Cine intră în sistem poate să primească turişti din toată lumea şi, la rândul său, să stea gratuit la oricare dintre colegii de reţea.
Pentru început, trebuie să te întregistrezi pe www.couchsurfing.org şi să spui sincer ce condiţii poţi oferi. Ulterior, musafirii vor lăsa pe contul tău referinţe despre timpul petrecut la tine, astfel încât ceilalţi să-şi facă o părere, dar şi tu poţi scrie despre cei care ţi-au trecut pragul.
Ideea a prins şi la noi, acum pe platforma online fiind circa 3.000 de moldoveni.
Constantin Furtună (27 de ani) din satul Roşu, raionul Cahul, este unul dintre ei. „Doream să învăţ limba engleză şi un prieten mi-a vorbit despre couchsurfing. Era prin vara lui 2010. De atunci am deschis uşile casei mele pentru toţi cei care au vrut să vină“, povesteşte tânărul.
În cei trei ani de când este utilizator, a găzduit peste 100 de turişti, inclusiv din ţări îndepărtate ca Australia, SUA sau Japonia, şi a acumulat 82 de referinţe pozitive.
NUNŢI ÎN TOATE ŢĂRILE LUMII
Gabo şi Barbie, doi actori din Argentina, sunt ultimii couchsurferi care i-au fost oaspeţi. „Doi ani în urmă, am decis să ne căsătorim în toate ţările lumii. Am fost până acum în Tibet, Nepal, Vietnam, Tailanda, Indonezia“, enumeră bărbatul.
Barbie şi Gabo (centru) s-au căsătorit şi în Tibet FOTO couchsurfing.org
La finele săptămânii trecute, cei doi artişti şi-au oficiat relaţia şi în Republica Moldova. Nunta a fost una simbolică: în rol de preot era un couchsurfer din Italia, iar martori – Constantin şi un portughez. După trei zile, „tinerii însurăţei“ au plecat în România pentru a-şi repeta jurământul la castelul lui Dracula. Aceasta este, de fapt, una dintre regulile „casei“: să nu stai mai mult de trei zile la o gazdă.
Unii moldoveni au făcut mişcarea inversă, călătorind cu buzunarele goale. Victoria Verde (29 de ani) din Chişinău a intrat în reţea în 2008, dar a fost găzduită pentru prima dată abia peste un an pentru că nu avea profilul complet. „În vara lui 2009, am fost la o prietenă în Turcia. Părinţii ei s-au întors mai devreme din vacanţă şi a trebuit să-mi caut un loc de trai.
Mi-au sărit în ajutor couchsurferii din Istanbul, care mi-au oferit cazare şi mi-au fost ghizi prin oraş. La întoarcere acasă, am hotărât să le arăt străinilor ţara mea“, îşi aminteşte tânăra.
ÎNTOARCEREA LA ORIGINI
Primul găzdaş a fost un japonez pe nume Ushi Sushi, care şi-a propus să cutreiere lumea, fără niciun ban, timp de 11 ani. Un alt oaspete pe care nu-l va uita este Suri. Brazilianul a venit în Moldova ca
să-şi scoată certificatul de naştere a bunelului său, un evreu care a trăit aici, pentru că tânărul nu se putea căsători fără acel act. Din fiecare ţară pe care a vizitat-o a trimis invitaţii de nuntă rudelor şi prietenilor.
„Farmecul acestei modalităţi de a călători este că totul e gratuit. Poţi să primeşti turişti sau poţi să mergi la ei fără să fie obligatorie reciprocitatea. În decursul a şase ani, am cazat cam o sută de oameni şi am fost în vreo şase ţări“, susţine Victoria.
Suri, brazilianul cu origini moldovene FOTO couchsurfing.org
I-ar plăcea să vadă mai multe locuri, dar nu poate ajunge peste tot din cauza vizelor. „Discutând cu străinii care vizitează Moldova, aflu multe lucruri despre cultura ţărilor lor. Nu din cărţi, nu de la televizor, ci chiar de la oamenii care trăiesc zi de zi acolo“, mărturiseşte moldoveanca.
MILIOANE DE MEMBRI
Couchsurfing-ul a fost conceput în 1999 de americanul Casey Fenton, care căuta cazare ieftină şi le-a scris studenţilor din Irlanda, unde urma să înveţe. Platforma couchsurfing.org a fost creată în 2004. În 2006, toate datele utilizatorilor au dispărut, dar au fost restabilite peste câteva luni. Numărul membrilor creşte vertiginos. Doar în ultimul an, s-au alăturat circa 2 milioane de persoane. În martie 2013, comunitatea număra 5,5 milioane. Printre ei sunt şi peste 3.000 de moldoveni, majoritatea din Chişinău (2.408). Urmează oraşele Tiraspol – 245, Bălţi – 98, Râbniţa – 41, Ungheni – 18, Orhei –12, Soroca – nouă.
Se încarcă comentariile...
