Promisiuni măreţe pentru Chişinău, ascunse după deficitul bugetar

În alegerile locale, bugetele primăriilor sunt ultimele îngrijorări ale populaţiei FOTO: Alexandru Tarlev

În alegerile locale, bugetele primăriilor sunt ultimele îngrijorări ale populaţiei. De cele mai multe ori, politicienii cuceresc spaţiul public şi inimile alegătorilor cu proiecte şi promisiuni măreţe, uitând să spună ce pot face în realitate la primărie când cheltuielile depăşesc veniturile, realizându-se un deficit bugetar. Chişinăul nu este o excepţie.

Potrivit bugetului aprobat al Consiliului Municipal Chişinău (CMC), în anul 2015 sunt preconizate venituri în sumă de 2.839.156.300 de lei. În acelaşi timp, sunt prevăzute cheltuieli de 3.138.546.800 de lei. Astfel, cheltuielile depăşesc veniturile cu 293.395.500 de lei. O astfel de situaţie economică este văzută diferit de experţii economici, în timp ce dezvoltarea economico-urbanistică a Chişinăului este percepută în consens ca o normalitate şi necesitate.

2015, un an electoral pierdut pentru Chişinău

Mihai Roşcovan, doctor în economie şi fost viceministru al Economiei în perioada 1997-1998, a precizat că, la nivel practic, CMC nu a funcţionat în baza unei majorităţi clare, ci mai mult în baza unor majorităţi conjuncturale, constituite în funcţie de anumite interese de partid sau de grup. „Acest lucru se observă în planificarea bugetului la procesul de aprobare pentru anul 2015. La bugetul capitalei au fost incluse proiecte populiste şi proiecte, să zicem, individuale, ale diferitor partide. Până la urmă, se urmăreşte aprobarea acestui buget fără a fi implementat. Din acest motiv, există un deficit atât de mare. Să ne amintim că în 2013 sau în 2014, la insistenţele Fondului Monetar Internaţional, CMC şi-a redus cheltuielile”, subliniază Roşcovan.

Fostul viceministru al Economiei consideră că anul 2015 este aproape pierdut pentru Chişinău, deoarece nu se vor produce mari proiecte şi mari schimbări. În opinia sa, indiferent de cine va câştiga cursa electorală pentru Primăria Chişinău, nu va avea o majoritate în CMC până în septembrie. „Promisiunile din campania electorală sunt multe, dar puţine sunt justificate şi pot fi realizate. Infrastructura, centura oraşului înseamnă investiţii care pot fi făcute doar prin finanţare externă de la instituţiile internaţionale financiare. Aici avem nevoie de multă voinţă politică. Experienţa de gestionare a lui Dorin Chirtoacă arată că toate acestea se desfăşoară foarte anevoios. Asta este practica în CMC - se negociază două, trei luni de zile până se aprobă un anumit buget şi apoi au loc corecţii bugetare pe tot parcursul anului. Foarte multe proiecte care au fost incluse în acest buget nu se vor realiza”, crede Roşcovan.

Avem nevoie de un primar cu viziune

Tatiana Laruşin, expert economic al Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) Viitorul, crede că deficitul bugetar al CMC nu este o problemă în sine, mai ales în contextul în care investiţiile în diverse proiecte produc deficit pe termen scurt, dar bunăstare pentru cetăţeni pe termen lung. În opinia sa, un singur indicator nu poate arăta starea economică a capitalei, adăugând că deficitul bugetar al Chişinăului nu este prin sine un aspect negativ sub raport economic. „Ca primar trebui să înţelegi procesele de dezvoltare urbană care implică o politică de urbanizare a Chişinăului. Eu m-aş concentra în această direcţie, ca primarul să aibă un portofoliu de atragere a investitorilor strategici, care sunt chemaţi pentru binele cetăţenilor care trăiesc în Chişinău. Spre exemplu, legea parteneriatului public-privat este adoptată, dar nu se vede în ce măsură ea este folosită aşa cum ar fi de dorit. Situaţia este regretabilă, avem nevoie de un primar cu viziuni urbanistice şi cu ambiţii reale de a face ceva pentru capitală. Există finanţare externă prin credite, granturi etc. Primăria trebuie gândită altfel, cel puţin nu cum a fost gândită de 20 de ani încoace”, explică expertul economic.

Un plan urbanistic reflectă dorinţa de a avea o capitală europeană

Laruşin aminteşte că deficitul bugetar este doar un indicator al unui tablou economic mai larg care trebuie văzut în ansamblu. „Problema nu este acest deficit. El reflectă în principiu dinamica şi volumul, respectiv cifra de afaceri a oraşului. O echipă de management puternică, care să cunoască bine lucrurile, s-ar descurca cu un deficit realizat în baza investiţiilor. Noi nu avem un plan urbanistic clar, chişinăuienii nu cunosc cum se dezvoltă oraşul. Un astfel de plan este absolut natural pentru orice capitală care într-adevăr doreşte să se dezvolte. Este, pur şi simplu, dezgustător pentru noi, deoarece procesul de urbanizare arată starea financiară, confortul, dezvoltarea şi estetica oraşului. Avem nevoie de un plan urbanistic ca să devenim o capitală şi nu un sat, care creşte şi se extinde haotic pentru că cineva profită de această indezvoltare. Un plan urbanistic reflectă dorinţa de a avea o capitală europeană”, crede expertul economic.

Potrivit proiectului de buget al CMC, deficitul bugetar urmează a fi acoperit din vânzarea sau privatizarea bunurilor aflate în proprietate publică (57.272.000 de lei) şi din sursele externe de finanţare (281.430.200 de lei).