Concluzie: calitatea elitei politice distorsionează agenda europeană
0
Integrarea europeană este în continuare mimată. Criza în sistemul bancar nu ar fi avut loc dacă republica Moldova păşea cu adevărat în direcţia UE, consideră analistul Expert-Grup, Dionis Cenuşă.
A trecut mai mult de un an de când Chişinăul a început să aplice Acordul de Asociere cu UE. În această perioadă, au fost înregistrate unele progrese, dar şi multe regrese, a căror proporţie şi efecte continuă să afecteze ţara, lucruri evidenţiate în publicaţia Euromonitor, scrie Dionis Cenuşă pentru IPN.
Criza din sistemul bancar, tărăgănarea reformei justiţiei sau ineficienţa combaterii corupţiei au compromis puternic procesul de integrare europeană. Prin urmare, retorica anti-europeană din ţară a căpătat un suflu nou, iar propaganda rusească – un teren nou de manevră pentru discreditarea prezenţei UE în Moldova.
Integrarea europeană sau apropierea de UE rămâne a fi mimată. De aceea, este eronată şi injustă percepţia că situaţia negativă din ţară este rezultatul integrării europene. Or, dacă păşeam cu adevărat în direcţia UE, atunci criza din sistemul bancar nu ar fi încolţit, sistemul judecătoresc ar fi fost reformat cap-coadă, iar combaterea corupţiei ar înceta să fie un vis neîmplinit. Aceste considerente trebuie să fie luate în calcul, dacă avem intenţia de a evalua obiectiv integrarea europeană.
Corupţia atotcuprinzătoare
Reformele sunt de neconceput dacă instituţiile şi funcţionarii publici practică corupţia. Bineînţeles, depistarea şi sancţionarea elementelor corupte depinde de CNA, CNI, Procuratură, dar şi de instanţele de judecată. Dar ca acestea să fie funcţionale este necesară o „terapie de şoc” anti-corupţie, care să combine depolitizarea, fortificarea internă, dar şi curăţirea lor de toate persoanele cu integritate dubioasă. Acelaşi principiu de „terapie de şoc” trebuie aplicat în toate instituţiile, agenţiile, întreprinderile de stat, la nivel central şi local. Fără combaterea eficientă a corupţiei politice, dar şi a celei cotidiene, este imposibilă eliberarea statului din captivitatea intereselor înguste de grup. În fine, eşecul în combaterea corupţiei pune sub semnul întrebării trăinicia integrării europene.
Spiritul agendei europene
Deja a devenit o tradiţie ca Moldova să fie lăudată pentru legi bune şi criticată cu vehemenţă pentru implementarea defectuoasă a legii. Acelaşi neajuns caracterizează legislaţia naţională racordată la cea europeană. Cauza este ignorarea vehementă a spiritul legii. Or, de ce Consiliul Coordonator al Audiovizualului, cu intenţia legitimă de a asigura pluralismul de opiniei, închide un post TV aflat în opoziţia cu guvernarea, dar nu atinge mass-media controlată de partidele aceleiaşi guvernări? La fel, este suspect faptul că unele companii nimeresc în vizorul Consiliului Concurenţei, iar altele nu. Aceste exemple, care cuprind şi alte domenii, scot în evidenţă abordarea selectivă a instituţiilor, care nu urmează spiritul legii, ci mai degrabă o agendă impusă din exterior. Acest nihilism faţă de spiritul agendei europene afectează grav impactul pozitiv al reformelor.
În loc de concluzie
Calitatea proastă a partidelor pseudo-proeuropene, rezistenţa în combaterea corupţiei, dar şi nihilismul în raport cu spiritul reformelor din agenda europeană, paralizează procesul de integrare europeană. În consecinţă, prevederile Acordului de Asociere, de care ar trebui să beneficieze cetăţenii, mediul de afaceri şi statul, nu ajung să dea roada aşteptată.
Se încarcă comentariile...
