151 de deputaţi, numărul ideal pentru Parlamentul Republicii Moldova

Reprezentanţii Academiei de Ştiinţe a Moldovei (AŞM) au analizat vulnerabilităţile sistemului politic din Republica Moldova şi propun ca să fie preluat modelul Estoniei în ceea ce ţine de alegerea şefului statului, iar numărul de deputaţi să fie stabilit în funcţie de numărul populaţiei.

Institutul de Cercetări Juridice şi Politice (ICJP) al AŞM a lansat studiul ,,Sistemul politic din Republica Moldova: funcţionalitate şi oportunităţi de modernizare”. Directorul Institutului de Cercetări Juridice şi Politice, Valeriu Cuşnir, a declarat că subiectul privind reformarea sistemului politic în Republica Moldova prezintă un interes deosebit pentru populaţie, iar propunerile oamenilor de ştiinţă pot elimina vulnerabilităţile acestora.

Interpretarea ştiinţifică a noţiunii de sistem politic

Vicepreşedintele AŞM, Ion Guceac, a declarat că după declararea suveranităţii Republicii Moldova noţiunea de sistem politic a fost exclusă din doctrina juridică, excepţie făcând doar unele lucrări ştiinţifice de drept constituţional. Astfel, savantul susuţine că este necesară revenirea la interpretarea ştiinţifică a noţiunii de sistem politic pentru a putea vorbi constructiv despre funcţionalitatea sistemului politic. 

Doctorul în ştiinţe politice, Aurelia Peru-Balan, a prezentat raportul privind evoluţia şi vulnerabilitatea sistemului politic, subliniind momentele decisive în evoluţia sistemului politic moldovenesc şi consolidarea statului de drept în Republica Moldova. 

Număr de deputaţi, în funcţie de numărul de moldoveni

Aurelia Peru-Balan, l-a citat pe Lijphart, referindu-se la numărul potrivit de deputaţi în Parlament, potrivit căruia „dimensiunea optimă a corpului legislativ trebuie să constituie rădăcina cubică din totalul populaţiei”. În acest context, doctorul în ştiinţe politice a declarat că este important ca după ultimul recensământ să se cunoască cu exactitate numărul populaţiei în Republica Moldova. Astfel, precizează autorul, „ar fi spulberate şi supoziţiile despre falsificările comise la procesarea rezultatelor scrutinelor din ţară”.

La rândul său, directorul ICJP, Valeriu Cuşnir, a ţinut să remarce faptul că la începutul acestui an a fost lansat studiul „15 provocări pentru Republica Moldova în anul 2015”. Potrivit oamenilor de ştiinţă, cea mai mare provocare pentru Republica Moldova este calitatea guvernării ţării. 

Alegeri eşuate ale şefului statului

Astfel, referitor la modificarea Art. 78 din Constituţia Republicii Moldova privind modalitatea de alegere a şefului statului, Aurelia Peru-Balan a declarat că „tranziţia la o nouă formă de guvernare, cea parlamentară, a avut drept obiectiv racordarea sistemului politic naţional la modelele celor mai avansate republici parlamentare din Europa”. „Circumstanţele subiective şi cultura politică a clasei guvernatoare au făcut însă ca, începând cu anul 2000, când s-a operat respectiva modificare, Art. 78 să genereze vulnerabilităţi în sistemul politic. Toate încercările de alegere a şefului statului în legislativ, cu excepţia celor din 4 aprilie 2005, au eşuat şi au condus la dizolvarea legislativului şi desfăşurarea campaniilor parlamentare anticipate”, a afirmat raportorul. 

Modelul Estoniei pentru a evita un nou eşec

Astfel, reprezentanta ICJP a subliniat faptul că, în afară de alegerea şefului statului prin vot direct şi de către deputaţi, o soluţie oportună ar fi modelul Estoniei. Astfel, potrivit Constituţiei estoniene, dacă după primele două încercări nu se reuşeşte alegerea preşedintelui în forul legislativ, se convoacă aşa-numitul Colegiu electoral, din care fac parte cei 101 deputaţi plus 246 de reprezentanţi ai consiliilor locale.

În cadrul evenimentului au fost prezentate rezultatele studiului sociologic ,,Sistemul politic din Republica Moldova: funcţionalitate şi oportunităţi de modernizare” în care experţii au răspuns la diverse întrebări legate de problemele funcţionării sistemului politic din Republica Moldova.  Astfel, peste 71 la sută din experţi sunt de părerea că actuala criză politică în Republica Moldova este provocată de corupţia din sistem, iar 39 % consideră că aceasta a fost generată de nerespectarea angajamentelor electorale de către partidele aflate la guvernare. Totodată, 58% din respondenţi susţin că la baza crizei ar sta oportunitatea cursului european al Republicii Moldova. Referitor la pragul electoral de 6%, majoritatea experţilor cred că, pentru a asigura promovarea unor formaţiuni noi în legislativ, acesta trebuie coborât până la 4-5%. Întrebaţi despre numărul optim de deputaţi în forul legislativ, 63% din experţi pledează pentru reducerea corpului legislativ până la 71 de mandate. Respondenţii mai spun că mass-media au contribuit foarte mult la obţinerea victoriei electorale a partidelor din coaliţia de guvernare. De asemenea, 40% din experţi consideră optim pentru Republica Moldova instituirea unui sistem electoral mixt. În contextul dezbaterilor actuale pe marginea Art. 78 din Constituţie, 70% din experţi opinează că acesta reprezintă o sursă de instabilitate în sistemul politic moldovenesc.

Numărul deputaţilor din Republica Moldova ar trebui să fie rădăcina cubică a numărului populaţiei, ceea ce ar însemna că Parlamentul de la Chişinău ar trebui să aibă 151 de deputaţi la o populaţie de 3,5 milioane de locuitori.